Doza de educaţie (DDE) – Pe 29 octombrie sărbătorim Ziua Internetului. Da, a internetului – acea entitate invizibilă care ne ține conectați la lume, ne dă direcții, ne oferă meme-uri și… ne fură somnul. Un fel de prieten care știe tot despre noi, și căruia, sincer, ne e cam greu să-i mai spunem „nu”.
Când am aflat că există o „Zi a Internetului”, am zâmbit. În curând vom marca probabil și „Ziua butonului de Like”. Dar, dacă tot îi dedicăm o zi, cred că ar trebui să-i trimitem și o felicitare: „La mulți ani, Internetule! Mulțumim că ne-ai învățat tot — de la cum să curățăm un covor cu bicarbonat până la cum să curățăm o relație… cu un seen.”
Pe de altă parte, tot dragul de Internet, ne-a învățat și să comparăm, să ne grăbim, să ne pierdem atenția în 15 secunde și să credem că viața altora e un story mai reușit decât al nostru. E ca și cum am fi invitat în fiecare zi tot globul în sufragerie… și totuși, ne simțim din ce în ce mai singuri.
Așa cum am mai spus, Internetul e un instrument minunat — dar, la fel ca bisturiul, poate vindeca sau poate răni. Depinde în mâinile cui ajunge și cum e folosit. Copiii și adolescenții de azi cresc într-o lume în care „online” nu e un loc, e o stare de existență. Și de multe ori, uită că dincolo de ecran există o lume care nu are buton de „mute”, dar are priviri, îmbrățișări, respirații.
Am avut recent un elev care mi-a spus, cu toată seriozitatea: „Doamna, eu nu prea vorbesc cu ai mei. Ne scriem pe WhatsApp.” Am zâmbit amar. Pentru că da, suntem mereu conectați — dar cât de aproape mai suntem, de fapt?
Internetul ne oferă o formă de iluzie a controlului: totul e la un click distanță.
Dar controlul real e, de fapt, capacitatea de a alege: când să fim online și când să fim prezenți. Pentru că mintea noastră are nevoie, uneori, de un ecran negru ca să se lumineze.
Și nu, nu cred că Internetul e dușmanul. Cred că e doar o oglindă foarte sinceră. Reflectă ce punem noi în el — frică, iubire, ego, curiozitate, umor.
Dacă vrem un Internet mai bun, trebuie să fim noi un pic mai… umani.
Concluzia de astăzi: De Ziua Internetului, hai să-i facem un cadou simplu: o deconectare conștientă. Să închidem telefonul pentru o oră și să ne reconectăm la ce contează cu adevărat — la vocea celor de lângă noi, la tăcerea noastră interioară, la respirația unei zile trăite pe bune, nu doar postate.
Pentru că, la urma urmei, cea mai bună conexiune rămâne tot cea dintre doi oameni — față în față, nu față în ecran.
prof. Maria Adriana Nichitean
