Doza de educaţie (DDE) – Nu știu dacă știați — și nu-i, cu siguranță, un capăt de lume dacă nu — dar există o zi pe an în care, oficial, ni se propune să lăsăm mașina acasă. Să nu claxonăm, să nu poluăm, să nu ne mai plângem de trafic… pentru că n-ar mai trebui să existe trafic.

22 septembrie – Ziua Europeană Fără Mașini. Da, chiar există. Din 2001 și în România. Se marchează prin închiderea traficului auto, de obicei, în centrul orașelor mari, pentru câteva ore.

Sună bine, nu?… Doar că, în practică, e ceva între o glumă tristă și un ideal frumos.

Pentru că, să fim sinceri, cei care ar vrea să lase mașina acasă… n-au cu ce să o înlocuiască. Iar cei care ar putea, n-au chef. Transportul public e o ruletă zilnică în multe orașe și un lux pentru cei care trăiesc la marginea lor.

Așa că ne uităm la afișe, poate vedem o postare pe rețelele sociale, zâmbim ușor ironic și pornim motorul.

Totuși… Nu pot să nu mă gândesc la ce-ar fi dacă am lua ziua asta mai puțin ca pe o lecție de educație ecologică și mai mult ca pe un exercițiu de introspecție urbană.

Ce ne zice, de fapt, această inițiativă? Că avem nevoie de un moment de pauză. Să ne uităm în jurul nostru și să ne dăm seama cât de mult ne-am obișnuit cu urâtul: cu haosul, cu noxele, cu nervii în trafic, cu lipsa trotuarelor, cu alergatul după autobuze care vin „când vin”.
Că orașul a devenit un loc prin care trecem, nu un loc în care trăim.

Și că, în toată graba noastră zilnică, nici nu ne mai întrebăm dacă ne e bine. Sau dacă putem schimba ceva.

Așa că da, poate nu putem renunța la mașină azi. Poate nici mâine. Dar putem începe să cerem mai mult: trotuare pentru oameni, piste reale pentru bicicliști, transport public care funcționează nu doar pe hârtie.

Putem, măcar o dată pe săptămână, să ne luăm un răgaz. Să coborâm o stație mai devreme. Să mergem pe jos la piață. Să le arătăm copiilor cum arată un oraș trăit, nu doar traversat.

Pentru că schimbarea nu începe cu interdicții și afișe frumoase, ci cu întrebarea sinceră: „Eu ce pot face altfel?”

Azi, chiar dacă nu e liniște în oraș, poate fi liniște în tine. Și poate, de acolo, începe ceva nou.

Îndemnul de azi: Chiar dacă nu poți lăsa mașina, nu lăsa speranța în drum. Cere, schimbă, mergi, trăiește. Orașul e al tău, nu doar al traficului.

prof. Maria Adriana Nichitean