Doza de educaţie (DDE) – Dragilor, astăzi începem cu un citat care te pune pe gânduri: „Ești rău când alegi să nu faci binele care stă în puterea ta.”
Simplu, elegant, ușor de pus în status pe Facebook. Dar, ca de obicei, viața nu e chiar așa de poetică.
Pentru că știți și voi — oricât de bine intenționați am fi, există acel moment clasic, cunoscut în popor ca… „facerea de bine… se întoarce împotriva ta”. Să fim sinceri: câți dintre noi n-am oferit o mână de ajutor… și ne-am trezit cu degetul prins în ușa încrederii greșite?
Dar, hai să nu ne grăbim să tragem concluzii amare. Pentru că între a fi „prea bun, prea prost” și a deveni un mini-Hannibal cu suflet rece, există o cale de mijloc. Se numește discernământ. Și vine la pachet cu întrebarea magică: „Pot face un bine acum, fără să mă anulez pe mine?”
Pentru că da, binele stă în puterea ta, dar nu e musai să-l faci oricui, oricând, oricum. Uneori, cel mai mare bine e să spui „nu”. Alteori, e să taci. Iar câteodată, să pleci. Și toate astea pot fi tot acte de compasiune – doar că nu sunt din categoria „îți fac o favoare și-apoi îmi plângi pe umăr”.
Adevărul e că nu suntem răi când nu ajutăm pe toată lumea, ci când alegem să stăm deoparte atunci când chiar am putea schimba ceva esențial – o nedreptate, un abuz, o tăcere apăsătoare. Aici e diferența: între neputință și nepăsare. Și da, a nu face nimic atunci când ai putea face bine… e o alegere. Uneori chiar o alegere tristă.
Dar hai să nu dramatizăm. Facerea de bine nu trebuie să fie o misiune de auto-sacrificiu. Poți face bine cu măsură. Poți face bine fără să devii covoraș de șters pe picioare. Poți ajuta fără să salvezi pe toată lumea.
Pentru că binele adevărat nu vine din vină sau frică, ci dintr-un spațiu interior limpede, matur și… ironic, da, pentru că uneori îți trebuie și simțul umorului când vezi cum e interpretat „gestul tău frumos”.
Așadar, concluzia de azi? Fă binele care e în puterea ta. Dar nu-ți abandona puterea pe altarul așteptărilor altora. Nu te transforma în martirul neînțeles al „intențiilor bune”. Fii bun, dar fii și treaz. Și dacă faci binele… fă-l cu inimă, nu din obligație.
Pentru că, la finalul zilei, nu toate faptele bune se întorc cu flori. Unele vin cu lecții. Dar și lecțiile sunt un fel de dar, nu?
prof. Maria Adriana Nichitean