Doza de educaţie (DDE) – Tu ce simți când vine toamna? Așa… în piept, în minte, în colțul ochiului dimineața, când afară e gri și cafeaua parcă nu mai are același gust? Dacă te trezești mai greu, te simți mai moleșit și ai chef doar de pături, seriale și carbohidrați, să știi că nu ești leneș. E posibil să fii doar… sezonier.
Da, a venit toamna. Și cu ea, inevitabil, a bătut la ușă și astenia — „doamna sensibilă” care se mută în organismul nostru precum frunzele ruginii. Astenia de toamnă nu e un moft, nici o scuză elegantă pentru pofta de somn la prânz. Este o realitate fiziologică, recunoscută de specialiști. Nu e o boală în sine, dar poate fi o bătaie în geam din partea organismului tău, care încearcă să se adapteze.
Ce o provoacă? Simplu: mai puțin soare, mai puțină lumină, temperaturi în scădere, și o dietă care, fără să vrem, trece de la salate și fructe la supe și covrigi calzi. Vitamina D scade, metabolismul încetinește, iar starea noastră de spirit… se tulbură, încet-încet.
Melancolia, oboseala continuă, nervozitatea fără motiv, lipsa de chef, insomnia sau, dimpotrivă, nevoia să dormi mai mult decât motanul familiei — toate pot fi semne că organismul tău se luptă cu schimbarea. Nu ești singurul. Studiile arată că inclusiv locuitorii din nordul Europei, unde soarele e vizitator rar, suferă mai frecvent de tulburări afective sezoniere. Adică, astenie… cu acte-n regulă.
Partea bună? Nu e periculoasă în sine. Partea serioasă? Dacă te afectează profund, poate fi semnul că undeva, în fundal, se joacă o piesă numită depresie. Și da, e important să te uiți atent la simptome și, dacă devin prea apăsătoare, să ceri ajutor. Nu de pe Google, ci de la un psiholog sau un medic psihiatru. A cere ajutor nu e slăbiciune. E prevenție. Ca pusul anvelopelor de iarnă — mai bine prea devreme decât prea târziu.
Și dacă tot nu putem schimba vremea, măcar să ne îngrijim de ce putem: ieși la plimbare chiar și când e mohorât, mănâncă variat, fă un pic de mișcare, și — poate cel mai important — vorbește. Cu cineva drag, cu un terapeut, sau chiar cu tine, în gând. Cu blândețe.
Toamna nu e doar despre frunze care cad, ci și despre ce alegem să păstrăm. Iar dacă simți că te ia pe nepregătite, nu te certa. Învață să te porți cu tine ca și cum ai fi propriul tău musafir. Cu grijă, cu lumină, cu ceai cald. Și amintește-ți: fiecare anotimp are un rost. Inclusiv cel din sufletul tău.
prof. Maria Adriana Nichitean