Doza de educaţie (DDE) – Pe 23 iulie e Ziua Internațională a Înghețatei cu Vanilie. Da, vanilia, regina clasică, aparent banală, dar care a supraviețuit eroic între lavandă, fistic, gorgonzola și tot felul de înghețate cu tentă de diplomă culinară.

Și uite așa mi-am amintit de ritualul personal: de fiecare dată când călătoresc, mănânc o înghețată. Nu ca nutriționistul responsabil (care se strâmbă discret), nici ca psihologul vigilent (care știe că mâncarea poate fi mecanism de reglare emoțională), ci pur și simplu… ca om curios. Să văd dacă pot descoperi gustul acela perfect.

Cea mai bună înghețată pe care am mâncat-o? În sudul Spaniei. Într-o gelaterie italiană. Pe o bancă fierbinte, în plin soare, cu mâna lipicioasă și zero regrete.

Acum, dacă vrei o explicație serioasă: da, înghețata stimulează dopamina — deci ne bucură, ne calmează și, temporar, ne face să uităm că mailurile ne așteaptă. Psihologic vorbind, asociem adesea gustul dulce cu siguranța emoțională. Practic… copilul din noi vrea înghețată, adultul face căutări pe Google legate de calorii.

Cu toate astea… așa cum știm deja, viața nu e o competiție de autocontrol. Și nici călătoriile n-ar trebui să fie doar despre obiective turistice bifate. Uneori, învățăm mai mult de pe o bancă, lingând o cupă de vanilie, decât dintr-o excursie ghidată prin muzee.

Ce putem învăța? Că e ok să ne oprim. Să gustăm. Să explorăm fără grabă. Chiar și lucrurile simple — cum ar fi o înghețată cu vanilie — pot deveni repere de bucurie autentică.

La finalul vieții, n-o să ne amintim câte mese am sărit sau câte kile am dat jos, ci momentele în care ne-a fost bine. Așa că, de Ziua Internațională a Înghețatei cu Vanilie, ieși din birou, ia o pauză, și fă-ți un cadou simplu: o cupă de vanilie, cu topping de prezență. Și dacă tot ești acolo… întreabă-te: „Unde ai mâncat cea mai bună înghețată din viața ta?” Dacă nu știi, înseamnă că trebuie să mai călătorești.

prof. Maria Adriana Nichitean