Doza de educaţie (DDE) – Președintele nou ales al României a spus zilele trecute că are „un angajament de deschidere pentru problematica învățământului”. Ceea ce e bine. Sună ca atunci când spui „sunt deschis la o relație”, dar încă nu ți-ai instalat aplicația de dating.
E un început. Să salutăm, deci, deschiderea. Dar mai ales – cum bine a remarcat președintele – faptul că tinerii au ieșit la vot. Că le pasă. Că încă mai speră. Că nu și-au pus „România educată” la sertar, lângă planurile de vacanță din pandemie.
Întâlnirea președintelui cu studeții a fost o întâlnire între generații. Studenți plini de întrebări și un președinte care răspunde, așa, în nuanțe calme, fără promisiuni galopante. Recunosc, mă bucur că, în sfârșit, avem un președinte care nu vinde iluzii la kilogram, ci sugerează direcții sănătoase, cu pași mai mici, dar realiști. Pentru că, în educație, exagerările nu țin loc de reformă.
Spune că „nu e vorba de beneficii economice, ci de oportunități”. E drept. Educația n-ar trebui să fie un ATM care scoate bani dacă ai învățat bine, ci o temelie care îți dă șansa să trăiești demn. Să-ți crești copiii într-o țară în care tabla înmulțirii nu se învață cu frica de meditații.
Trăim într-o lume deschisă, spune președintele. Da. Doar că deschiderea fără direcție poate duce și la pierdere. La risipirea energiei tinerilor între sesiuni de examene și plecări „pe afară”. La diplome care nu mai țin de foame. La profesori care au rămas, de ani buni, pe minus.
Și totuși, avem un motiv să sperăm. Pentru că atunci când studenții se adună nu doar la festival pe malul mării, ci și la congres, ceva se mișcă. Când tinerii nu doar întreabă, ci cer răspunsuri clare, educația încetează să mai fie doar temă de campanie.
Așa că, hai să oferim și astăzi o „doză de educație” și să fie aceasta: Deschiderea e bună. Dar după ușă, trebuie să urmeze și pașii. Educația nu are nevoie de metafore. Are nevoie de buget. Și de curaj. Curajul de-a face din viitor o realitate în care chiar vrem să rămânem.
prof. Maria Adriana Nichitean
