Doza de educaţie (DDE) – Astăzi ne uităm cu lupa pe Raportul QX, care ne oferă o imagine clară a stării învățământului românesc, prezentat de ministrul Daniel David. Ca să fiu sinceră, se pare că sistemul nostru educațional arată cam ca o minge care s-a spart și pierde aer chiar în mijlocul meciului – tot ce încercăm să construim se scurge și se pierde pe toate părțile!
Cred că știați deja că doar jumătate dintre elevii noștri ies din școală cu o educație care să-i ajute cu adevărat în viață. Restul… ei bine, unii abandonează pe drum, iar alții rămân analfabeți functional, adică știu să scrie, dar nu pot să înțeleagă ce citesc. O situație alarmantă pentru o țară care-și dorește un viitor solid.
Raportul recunoaște problemele grave din învățământul preuniversitar: prea multă toceală mecanică și prea puțină gândire reală. Școala seamănă uneori cu o fabrică de roboți care recită formule și definiții, în loc să fie un loc unde elevul devine un mic detectiv curios, gata să înțeleagă lumea în care trăiește. Și asta e trist, nu-i așa?
Soluțiile propuse de ministru sunt promițătoare: o reformă curriculară care să transforme școala într-un spațiu viu, unde elevii să învețe să gândească critic, să pună întrebări și să lege teoria de realitate. Să nu mai recite doar „figuri de stil” la literatură, ci să înțeleagă ce valori ascunde un text și ce relevanță are pentru viața noastră azi.
Însă, să fim serioși, nu ajunge doar curriculum-ul! Profesorii trebuie să fie foarte buni și motivați, iar asta înseamnă salarii care să reflecte cu adevărat importanța meseriei lor. Mai mult, e greu să faci performanță când directorii și inspectorii de școală sunt numiți pe criterii politice. Meritocrația e deseori dată la o parte în favoarea carnetului… Și nu vorbim de cel de note…
Și încă o problemă: meditațiile. Aceste „cursuri extra” îi ajută pe unii, dar îi împing pe alții și mai departe în spate. O reformă adevărată ar încuraja recuperarea direct în școală, cu profesori dedicați și ore remediale, nu cu învățământ privat care să adâncească inegalitățile.
Pe scurt: avem nevoie de o școală care să-și asume rolul real, să formeze oameni capabili să gândească, nu doar să memoreze. Și pentru asta, trebuie să fim atenți, să cerem reforme reale și să nu ne mulțumim cu jumătăți de măsură.
prof. Maria Adriana Nichitean