Doza de educaţie (DDE) – Duminica Floriilor ce se apropie e acea zi specială când nu doar natura ar trebui să înflorească, ci și inimile. De bucurie, căci pentru credincioși intrarea lui Iisus în Ierusalim pe un asin, aclamat de mulțimi cu „Osana!”, este un moment istoric ce amintește de umilința și puterea iubirii.
Așadar, de Florii ne adunăm în biserici cu ramuri de salcie în mâini, pregătiți pentru o zi plină de semnificație și tradiții, care aduc un farmec aparte în viețile celor care sunt duși mai des la biserică.
Și pentru că de Florii e plin de crenguțe de salcie, haideți să aflăm ce ne învață tradițiile despre ele.
După ce preotul le binecuvântează, le ducem la icoane, le punem la uși sau chiar sub pernă, în speranța că ne vor proteja de boli și ne vor aduce noroc. Pentru fetele mari, acest obicei are însă și o tentă romantică: sub pernă, pentru frumusețe și ursit. Se mai pun ramurile de salcie și pe morminte sau la pomii fructiferi, căci de Florii, fiecare ramură are un rol sacru: protecție, sănătate și recolte bogate.
Ce mai e de făcut sau nefăcut de Florii? Spălatul pe cap. Interzis mai ales pentru domnișoare. Nu, nu e vorba de vreo superstiție dintr-un basm, ci despre o regulă veche, care spune că dacă o faci, vei albi înainte de vreme. Așa că lasă părul pentru altă zi.
În Banat și Transilvania, tradițiile de Florii sunt ca niște rețete vechi, transmise din generație în generație. Fetele mari pun o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit, iar dimineața, „ingredientele” obținute sunt folosite pentru a „dezgheța” dragostea și sănătatea.
Deci și Floriile sunt despre speranță în iubire, despre tinerețe fără bătrânețe lângă cei dragi, despre tradiții ce îți pot întări rădăcinile, dând putere aripilor să crească.
Așadar, zic să ne bucurăm duminica ce se apropie minunat și să lăsăm tradițiile și superstițiile să ne aducă un strop de veselie și speranță pentru zilele ce vin.
prof. Maria Adriana Nichitean
