Doza de educaţie (DDE) – Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale din 2025 au ridicat, spun eu, câteva semne de exclamație și nu de întrebare. Și asta nu pentru că am fi șocați de rezultatele la matematică (unde, 71,97% dintre elevi au luat 5 sau mai mult). Ci pentru că la Limba română situația a fost mai… delicată.
Doar 64% dintre elevii de clasa a VIII-a au reușit să obțină o notă de 5 sau mai mult la această probă, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 10 puncte față de anul trecut. La prima vedere, am putea crede că elevii au devenit dintr-o dată mai buni la matematică și mai… puțin inspirati la Limba română. Interesant, nu-i așa?
Contrastul acesta ar putea avea mai multe cauze… Unul ar putea fi legat de stres. La matematică, elevii sunt adesea mai încrezători, deoarece subiectele sunt mai clare, iar răspunsurile sunt, în general, exacte. La Limba română însă, totul este mai subiectiv – ce înseamnă „corect” în literatură?! Ce intenționează autorul? Unde s-a greșit într-o analiză sintactică? E mult mai greu să te simți „sigur pe tine” când interpretările pot varia.
Dar care ar fi explicațiile dincolo de stres, pentru rezultatele slabe la Limba română?
Cred nu putem ignora faptul că elevii petrec tot mai mult timp pe rețelele sociale, acolo unde scrisul corect și exprimarea clară sunt tot mai puțin prioritare. Emoticoanele, acronimele și expresiile eliptice au devenit normă, iar limbajul „de zi cu zi” s-a distanțat tot mai mult de rigorile gramaticale.
În loc de fraze coerente și corecte, elevii încep să gândească în secvențe scurte, adesea incomplete, unde „impactul” îl are esențialul și nu corectitudinea. Mai mult, rețelele sociale au schimbat modul în care comunicăm. Înlocuim adesea conversațiile „față în față” cu mesaje rapide, unde interacțiunea nu mai presupune o gândire atentă sau o construcție a frazei. Lipsa unei comunicări reale, dincolo de simboluri și emoji, afectează nu doar vocabularul, ci și abilitatea de a structura un text coerent și corect.
Psiholog fiind, gândul m-a dus la neurodiversitate. Și la faptul că în ultimul timp am întâlnit destul de mulți adolescenți cu tulburare din spectrul autist înalt funcționali, care se descurcau minunat la matematică, în timp ce la Limba română dădeau rateuri mari. Și nu pot să nu mă întreb care sunt efectele Internetului asupra funcționării creierului și ca urmare asupra performanțelor lingvistice ale copiilor tipici care trăiesc prea mult în bula online…
Ceea ce este singur e faptul că rezultatele slabe nu sunt explicate doar de specificul materiei, ci și de contextul mai larg în care, căutând rapiditatea și eficiența în tot, uităm că pentru a comunica bine trebuie să exersăm, să vorbim și să scriem clar.
Așadar, poate că ar trebui să insistăm mai mult și cu program fix, ca în științele exacte ce par a fi mai accesibile, ca elevii familiei să se întoarcă la scrisul „pe hârtie”, la cititul unei cărți și la vorbitul față în față, fără emoticoane.
prof. Maria Adriana Nichitean
