De fiecare dată când vorbim despre consumul de droguri în rândul tinerilor, parcă

am deschide o cutie a Pandorei. E o problemă serioasă, care cere multă atenție și,

mai ales, o abordare care să ajute, nu să agraveze situația. Însă… câți dintre noi

vorbim cu adevărat despre droguri în familie sau la școală? Cam la fel de des cum

discutăm despre educația sexuală. Știți despre ce vorbesc… când vine vorba de

aceste subiecte, părinții și chiar și profesorii, roșesc, se simt încolțiți și preferă să

schimbe repede subiectul, gândindu-se că poate, dacă închid ochii și trag aer în

piept, nu le va veni rândul lor să facă față unei probleme atât de mari. Asta nu face

decât să ne lase cu capul în nisip și cu o mulțime de întrebări și incertitudini

nerezolvate.

Totuși, realitatea este că ignorarea acestor subiecte nu face decât să creeze mai

multe obstacole în fața soluțiilor. Așa cum prevenția în educația sexuală este vitală,

la fel și prevenția consumului de droguri trebuie să înceapă devreme, în familie și

la școală. Atunci când părinții și profesorii își deschid inimile și mințile și vorbesc

deschis despre riscurile și capcanele consumului de droguri, tinerii nu mai simt că

este un subiect tabu sau că cineva îi judecă. Așadar, întrebarea este: de ce evităm

aceste discuții? Dacă părinții și școala nu au un discurs deschis despre acest

subiect, cum să știe adolescenții cum să se protejeze? Cum să recunoască semnele

periculoase ale unui consum începător dacă nu au informațiile necesare? Ignoranța

nu este o soluție, iar retragerea în zona confortabilă a tăcerii este, de fapt, o ușă

deschisă pentru problemele care pot apărea.

Federația Părinților și Aparținătorilor Legali a atras atenția că testarea elevilor în

școli sau în centre specializate poate duce la stigmatizarea acestora și poate adânci

traumele, fie că sunt sau nu consumatori. În schimb, ce ar trebui să facem? Să

investim în educația adecvată, să oferim tinerilor nu doar un „nu” categoric, ci și

informațiile necesare pentru a înțelege de ce un astfel de „nu” este important pentru

sănătatea lor mentală și fizică. Prevenția trebuie să înceapă cu o educație reală și

sinceră acasă și în școli, acolo unde tinerii își formează primele păreri despre

lumea din jurul lor. În plus, părinții și profesorii trebuie să învețe să recunoască

semnele unui comportament riscant, dar pentru asta trebuie să aibă la dispoziție

informații corecte și actualizate. Nu putem să pretindem că totul este în regulă

atunci când copiii noștri sunt expuși la tentații tot mai mari, iar drogurile sunt mai

accesibile ca niciodată. Părinții trebuie să învețe să vorbească deschis despre

subiecte incomode, iar școlile trebuie să implementeze programe de prevenire care

să aibă un impact real. Dacă nu se face acest pas, nu doar că vom continua să trăim

în negare, dar vom lăsa copiii să se descurce singuri într-o lume în care riscurile

sunt tot mai mari.

Cu toții trebuie să învățăm să deschidem ușile discuțiilor dificile, fie că e vorba

despre consumul de droguri sau educația sexuală. Este timpul să recunoaștem că

evitarea subiectelor sensibile nu ne protejează copiii, ba dimpotrivă. Să fim părinți

și profesori care nu doar dau un „nu” categoric, ci și oferă răspunsuri sincere și

sprijin. Să facem din fiecare discuție o oportunitate de învățare, nu o fugă de

realitate…

prof. Maria Adriana Nichitean