Ani la rând, discuția despre infrastructura Moldovei s-a purtat aproape exclusiv în jurul unei singure întrebări: „Când vom avea autostradă?”. Astăzi, întrebarea începe să se schimbe. Nu mai vorbim doar despre kilometri de asfalt, ci despre modul în care infrastructura poate transforma o regiune întreagă într-un pol economic, logistic și strategic al Europei de Est.
Cele două evenimente desfășurate recent – Forumul Economic de la Iași și reuniunea Comitetului de Monitorizare a Programului Transport de la Sibiu – au transmis un mesaj clar: Moldova intră într-o nouă etapă. Una în care autostrăzile nu mai sunt privite ca proiecte izolate, ci ca piese ale unui mecanism complex de dezvoltare.
Veștile din teren sunt încurajatoare. Contractele pentru loturile Moțca – Târgu Frumos și Lețcani – Iași Nord de pe A8 au fost semnate, iar proiectarea tehnică începe oficial. Pe A7, constructorul UMB a așternut deja asfalt pe primii kilometri ai tronsonului Mircești – Pașcani, marcând un moment simbolic pentru județul Iași. Sunt imagini pe care generații întregi de moldoveni le-au așteptat.
Totuși, adevărata miză depășește infrastructura rutieră.
În cadrul Forumului Economic de la Iași, una dintre ideile recurente a fost necesitatea unei gândiri regionale integrate. Autostrada Unirii A8 nu mai este privită doar ca o legătură între Târgu Mureș și Ungheni. Ea face parte dintr-un coridor strategic european care conectează zona Odesa – Chișinău – Iași – Cluj – Budapesta și, mai departe, Europa Centrală. În contextul geopolitic actual, această perspectivă devine esențială.
Discuțiile despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, despre cooperarea economică regională și despre reconstrucția viitoare a Ucrainei nu mai sunt exerciții teoretice. Ele au nevoie de infrastructură reală, funcțională și interconectată.
De aceea, poate cea mai importantă concluzie a dezbaterilor este că dezvoltarea nu mai poate fi construită pe un singur pilon. Autostrăzile trebuie conectate cu rețele feroviare moderne, cu centre logistice, cu infrastructură energetică și cu proiecte de mobilitate urbană.
În această logică se înscrie și Trenul Metropolitan Iași, un proiect care începe să capete consistență administrativă și financiară. Cu o valoare estimată la peste 200 de milioane de euro, acesta promite să devină coloana vertebrală a mobilității în zona metropolitană. Nu este vorba doar despre introducerea unor garnituri moderne, ci despre construirea unui sistem integrat de transport, capabil să reducă traficul și să conecteze eficient comunitățile din jurul municipiului.
La fel de important este și Masterplanul Metropolitan de Transport al Iașului, apreciat atât la Forumul Economic, cât și la reuniunea de la Sibiu. Documentul reprezintă un exemplu de planificare strategică pe termen lung și demonstrează că investițiile produc rezultate atunci când sunt coordonate și integrate într-o viziune comună.
Un alt semnal pozitiv vine din relația dintre societatea civilă și instituțiile europene. Reprezentanții Comisiei Europene au reafirmat importanța implicării organizațiilor civice în monitorizarea și implementarea proiectelor majore. Este o validare a muncii depuse de asociații precum Moldova Vrea Autostradă, care au reușit, în ultimul deceniu, să transforme presiunea civică într-un parteneriat real cu autoritățile.
Mai există provocări. Noul cadru financiar european pentru perioada 2028–2034 va aduce reguli diferite și o competiție mai puternică pentru fonduri. Vor fi avantajate proiectele mature, bine fundamentate și integrate în strategii de dezvoltare coerente. Tocmai de aceea, pregătirea trebuie începută acum.
Poate că aceasta este cea mai mare schimbare față de trecut. Moldova nu mai așteaptă să i se ofere oportunități. Începe să și le construiască singură, prin proiecte mature, prin colaborare regională și printr-o viziune care depășește granițele administrative.
Autostrăzile rămân importante. Dar viitorul regiunii va depinde de capacitatea de a lega între ele toate piesele puzzle-ului: drumuri, căi ferate, logistică, economie și cooperare transfrontalieră.
Iar dacă ultimele luni au demonstrat ceva, este faptul că Moldova a început, în sfârșit, să gândească dezvoltarea la scară mare. Nu doar în kilometri de asfalt, ci în generații de oportunități.
