După mai bine de patru ani de război în Ucraina, lumea în care trăiam pare că se schimbă mai repede decât oricând după Al Doilea Război Mondial. Ordinea globală construită timp de opt decenii, bazată pe securitatea oferită de Statele Unite și pe cooperarea dintre democrațiile occidentale, începe să se clatine. Iar această schimbare nu este una abstractă sau îndepărtată: ea se simte inclusiv în România și, poate chiar mai puternic, în zona de nord-est a țării.
Invitat în prima ediție a noului sezon „Față în față” de la Viva FM, profesorul universitar dr. Sorin Bocancea a explicat pe larg de ce actuala criză globală este una fără precedent în epoca modernă și cum afectează direct Europa, România și regiunea noastră.
Războiul din Ucraina, mai aproape decât credem
Pentru mulți români, războiul din Ucraina nu este un subiect văzut doar la televizor. Granița este la câteva zeci de kilometri, refugiați au ajuns în Iași, Suceava sau Botoșani, iar instabilitatea regională se simte inclusiv în economie, prețuri și siguranță.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina nu este doar un război local, ci un test pentru întreaga lume. Potrivit profesorului Bocancea, acesta este cel mai important conflict global de după 1945, pentru că implică nu doar două state, ci întreaga arhitectură de securitate internațională. Rusia este un stat agresor, iar Ucraina luptă nu doar pentru teritoriul său, ci și pentru stabilitatea Europei.
O Americă imprevizibilă și o Europă obligată să se trezească
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale discuției a fost schimbarea radicală a politicii Statelor Unite. Pentru prima dată după decenii, Europa nu mai poate conta pe sprijinul ferm al Washingtonului. Politicile izolaționiste și imprevizibile ale administrației Trump au pus sub semnul întrebării garanțiile de securitate pe care europenii le considerau de neclintit.
Această realitate forțează Uniunea Europeană să ia decizii pe care le-a amânat ani la rând: investiții masive în apărare, dezvoltarea industriei militare și chiar ideea unei armate europene. Pentru țări aflate la granița estică a UE, cum este România, aceste schimbări sunt vitale.
„Nu mai putem trăi cu iluzia că altcineva ne va apăra la nesfârșit”, a fost mesajul clar transmis în emisiune. Iar pentru Moldova românească, această lecție este cu atât mai importantă.
Ce înseamnă toate acestea pentru nord-estul României
Regiunea Moldovei a fost, istoric, una dintre cele mai vulnerabile zone ale țării: mai puține investiții, infrastructură slabă, salarii mai mici. Într-un context internațional tensionat, aceste probleme devin și mai vizibile.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare, presiunea pe bugetul național și instabilitatea economică globală se vor simți inclusiv aici. Prețurile la energie, locurile de muncă, fondurile europene sau investițiile private sunt direct influențate de ceea ce se întâmplă la nivel geopolitic.
În același timp, nord-estul României are și un rol strategic important: este poarta estică a Uniunii Europene și a NATO. Asta înseamnă responsabilitate, dar și oportunități – de la investiții în infrastructură militară și civilă, până la dezvoltarea unor industrii noi.
Criza identitară și populismul: un pericol real
Profesorul Bocancea a atras atenția și asupra unui fenomen tot mai vizibil: criza identitară, exploatată de mișcări populiste și radicale. Atunci când oamenii se confruntă cu probleme economice reale, tentația de a căuta vinovați imaginari sau soluții simple este mare.
În România, acest lucru se vede în ascensiunea partidelor extremiste, care promit soluții rapide, dar fără fundament economic sau social. Pentru zonele mai sărace ale țării, aceste mesaje pot părea tentante, dar riscurile sunt enorme.
Identitatea nu ține loc de salariu, de infrastructură sau de siguranță. Problemele reale se rezolvă prin politici publice coerente, muncă și responsabilitate, nu prin lozinci.
România între criza globală și problemele interne
Pe lângă tensiunile internaționale, România se confruntă și cu dificultăți interne serioase: deficit bugetar, reforme amânate și instabilitate politică. Guvernul actual este pus în situația de a lua măsuri dure, nepopulare, pentru a corecta greșelile trecutului.
Pentru cetățenii din nord-est, aceste măsuri se traduc prin temeri legate de pensii, salarii și locuri de muncă. Însă realitatea este că amânarea reformelor nu mai este o opțiune.
Un moment de cotitură
Lumea intră într-o nouă etapă, iar România nu mai poate fi doar un spectator. Războiul din Ucraina, schimbările din politica americană și maturizarea forțată a Europei ne afectează direct viața de zi cu zi.
Pentru Moldova românească, acest moment poate fi fie o nouă pierdere de oportunități, fie începutul unei reașezări strategice. Depinde de deciziile politice, de implicarea civică și de capacitatea noastră de a înțelege că lumea de ieri nu mai există.
Iar primul pas este să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat, dincolo de zgomot, frică și manipulare.
Vezi discuția cu prof. univ. dr. Sorin Bocancea pe aceleași teme de interes, AICI.
