În aprilie 2025, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, a inițiat un proiect de discuții sub genericul Eminescu – post-biografii. Prima dezbatere, organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” Rădăuți și Cercul Profesorilor de Limba și literatura română – zona Rădăuți, a fost despre romanele Mite (Editura Adevărul,1934) și Bălăuca (Editura Adevărul,1935) de Eugen Lovinescu, care îi au ca personaje centrale pe Mihai Eminescu, Veronica Micle și Mite Kremnitz. În luna mai, în cadrul Seminarului Eminescu, a avut loc cea de-a doua întâlnire – un dialog cu Florin Chirculescu despre romanul Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit (Editura Nemira 2022), iar în luna iunie masteranzii și doctoranzii prezenți la Școala de vară pentru tinerii cercetători filologi de la Ipotești, precum și profesori din județul Botoșani au participat la un dialog cu Florina Ilis, pornind de la romanul Viețile paralele (Editura Polirom, 2012).
Pe 9 octombrie 2025, începând cu ora 15.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Eminescu – post-biografii, la care se va discuta pe marginea eseului dramatic în două acte Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (Editura Arc, 2001), în prezența autorilor Maria Șleahtițchi și Nicolae Leahu. „În acest inedit eseu dramatic în două acte, susține Dumitru Irimia, provocator în sens pozitiv, şi cu o mare capacitate de tensionare poetică, ipostazele Poetului, aici ale poetului Eminescu, sunt întruchipări ale fiinţei lui umane şi poetice la diferite «vârste» ale creaţiei”.
Piesa Cvartet pentru o voce și toate cuvintele a fost montată la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, în regia lui Dumitru Griciuc, și a avut premiera pe 15 ianuarie 2000.
Întâlnirea Eminescu – post-biografii se organizează în cadrul Conferinței internaționale de studii românești, ediția a XI, care se desfășoară la Memorialul Ipotești în perioada 9-11 octombrie 2025. Dialogul va avea loc în Amfiteatru „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești și va fi moderat de Loredana Carcea. Intrarea este liberă.
MARIA ȘLEAHTIȚCHI (n. 17 ianuarie 1960, s. Ștefănești, Florești, Republica Moldova) este absolventă a Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1981), doctor în filologie, cu o teză despre proza pentru copii (1991), doctor habilitat în filologie, cu o teză despre romanul generației ’80 (2018). Din 1984, a fost angajată la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, unde a trecut treptele profesionale de la asistent la conferenţiar universitar şi a fost rând pe rând şefă de secţie, şefă de catedră, decan al Facultăţii de Filologie, prorector pentru știinţă. În 2012-2015 a fost directorul Departamentului Cercetare şi Inovare al Universităţii de Stat din Moldova. A fondat împreună cu Nicolae Leahu şi Mircea V. Ciobanu revista literară „Semn” (1995). A fost redactor-şef al revistei „Noua Revistă Filologică”. În prezent, este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău.
A debutat cu volumul de poezie cu o săptămână de poeme nescrise (Editura Cartier, 1998), urmat de: oleandrii mă strigă roz (Editura Cartier, 2010), acum (Editura TipoMoldova, 2013), iubirea noastră e o doamnă frumoasă (Editura Vinea, 2015, 2019) și antologia Fragile (Editura Cartier, 2016). Este autoarea volumelor de critică literară: Jocurile alterităţii (Editura Cartier, 2002); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Editura Timpul, 2007), Romanul generaţiei ’80. Construcție și reprezentare (Editura Cartier, 2014), Literatură, reprezentări, negocieri (coordonator; Editura Arc, 2018), Romanul generaţiei ’80. (Geo)poetică (Ediția a II-a, reconceptualizată și adăugată; Editura Cartier, 2023) ș.a.
NICOLAE LEAHU (n. 20 iulie 1963, Bădicu Moldovenesc, jud. Cahul, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1985), luându-și doctoratul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2000). Din 1985, este angajat la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde, în prezent, este șef al Catedrei de literatură română și universală și director al Școlii Doctorale Filologie. A fost redactor-șef al revistei literare „Semn” (1995-2012).
A debutat ca poet cu volumul Mişcare browniană (Editura Hyperion, 1993), după care au urmat: Personajul din poezie (Editura Cartier, 1997) Nenumitul (Editura Fundaţiei Culturale „Poezia”, 2008), Aia (antologie; Editura Cartier, 2010), Alungarea muzelor din cetate (Editura Cartier, 2011), Poeme (antologie; Editura Tipo-Moldova, 2012), Poetul, personajul și eroinele (antologie; Editura Arc, 2013), Cronograful de la Bălțiburg (Editura Junimea, 2019), Onomasticon (Editura Limes, 2022). Este autorul volumelor de eseuri: Poezia generației ’80 (Editura Cartier, 2000, 2015), Erotokritikon. Făt-Frumos, fiul pixului (vol. I; Editura Cartier, 2011), Comedia cumană și vodevilul peceneg (Editura Timpul, 2008), Oul didactic. Schițe pentru un curs de poezie (Editura Junimea, 2021), Filocalii și calofilii critice (Editura Limes, 2025).
