Valabilitatea permisului de port-armă s-ar putea modifica de la 5 la 3 ani, în timp ce deţinătorii legali de arme ar urma să efectueze, la indicaţiile medicilor, controale medicale la intervale mai scurte de timp, conform unei propuneri de modificare a legii privind regimul armelor şi muniţiilor care se află în dezbatere la Parlament.
Reprezentanţii Poliţiei susţin iniţiativa şi spun că o înăsprire a legislaţiei este binevenită.
“Aşa cum este legea în prezent, la fiecare reînnoire a valabilităţii permisului de armă, posesorul armei este obligat să facă din nou dovada stării de sănătate şi a stării psihologice. Dacă demersul nostru va avea scopul scontat, încercăm cu ajutorul Colegiului Medicilor şi al Colegiului Psihologilor să implementăm în actul normativ o prevedere prin care medicul sau psihologul să poată solicita o reevaluare şi între aceste perioade de viză, care sunt destul de mari. Cinci ani este o perioadă în care se pot întâmpla multe cu privire la starea psihică şi la condiţia deţinătorului de armă. Solicitarea poate fi făcută de medicul de familie sau de medicul care detectează o anumită schimbare în starea de sănătate a cetăţeanului respectiv”, a declarat pentru AGERPRES comisarul şef Daniel Cosgarea, şef serviciu Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din Poliţia Română.
Oamenii legii spun că şi legislaţia actuală este una dintre cele mai restrictive din Europa. Mai mult, poliţiştii dau asigurări că permisul de port-armă nu se acordă oricui, susţinând că au fost situaţii când anumiţi cetăţeni, care prezentau un comportament atipic în societate, s-au trezit cu dosarul respins şi fără autorizaţie.
“Vreau să spun că Poliţia nu acordă aşa… cu largheţe… dreptul de port şi folosire. Dosarul trece prin nişte filtre în care poliţiştii abilitaţi fac toată gama de verificări prevăzute de lege, pentru a vedea dacă viitorul deţinător prezintă un pericol pentru ordinea publică sau dacă la nivelul structurilor de Poliţie există date şi informaţii despre această persoană care să împiedice acordarea dreptului de port şi folosire a armei. (…) Sunt cazuri, şi nu puţine, când comportamentul persoanelor în societate a determinat refuzul autorizării. Un comportament violent, agresiv, constatat de poliţişti ca urmare a unor investigaţii, care conduce la refuzul autorizării motivate de către structura de poliţie. Se coroborează toate datele rezultate atât din verificarea dosarului, cât şi a solicitantului, ca cetăţean”, a afirmat Daniel Cosgarea.
Potrivit statisticilor Poliţiei realizate până în luna octombrie, în România sunt 164.000 de deţinători legali de arme şi 214.000 de arme. Din totalul armelor, 117.000 sunt letale, iar 103.000 – neletale.
Mai mult de jumătate din armele deţinute de români sunt folosite pentru desfăşurarea unor activităţi sportive, precum vânătoarea sportivă şi tirul sportiv.
În primele zece luni din 2013 au fost eliberate aproximativ 9.500 de autorizaţii de port-armă, cifră apropiată de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut.
“Efectuând o analiză pe palierul dreptului comparat între legislaţia care reglementează regimul armelor şi muniţiilor în România comparativ cu legislaţia europeană, vreau să vă spun că legislaţia existentă în România este una dintre cele mai restrictive din Europa. Activităţile de autorizare şi documentele pe care o persoană care îşi doreşte să procure o armă este obligată să le depună acoperă toate palierele de interes pentru Poliţia Română, începând de la bonitatea judiciară, cea medicală, psihologică şi continuând cu verificările specifice care se fac de către structurile specializate din cadrul IGPR”, a completat şeful serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din Poliţia Română.
De asemenea, până în prezent, au fost anulate 4.100 de drepturi de deţinere, respectiv port şi folosire de armă.
“Structurile Arme din cadrul IGPR nu se mulţumesc cu această autorizare. Anual, deţinătorii de arme sunt verificaţi în cadrul unor acţiuni naţionale sau punctuale, pe anumite regiuni ale ţării. Este clar că vorbim totuşi de un număr foarte însemnat de deţinători, iar activităţile nu sunt foarte uşor de pus în practică. Cert este că dacă luăm ca exemplu ultimii doi ani, Poliţia Română a demarat o activitate de verificare amplă, care a cuprins toate categoriile de deţinători, începând cu deţinătorii de arme letale, neletale, colecţionarii, persoanele care au posibilitatea de a procura arme scurte cu glonţ şi continuând cu verificarea tuturor firmelor comerciale autorizate pentru efectuarea operaţiunilor cu arme şi muniţii. Noi nu aşteptăm să se împlinească acel termen de cinci ani pentru ca persoana în cauză să vină la noi (n.r – pentru reînnoirea autorizaţiei), ci avem o atitudine proactivă. Mergem noi să verificăm cum se desfăşoară activitatea deţinătorului de armă, cum sunt asigurate condiţiile de securitate ale armelor deţinute, ceea ce ne interesează cel mai mult, şi de asemenea se fac acele verificări specifice pentru a detecta schimbări în ceea ce priveşte profilul deţinătorului de arme”, a subliniat comisarul şef Daniel Cosgarea.
***Valabilitatea permisului de port-armă s-ar putea modifica de la 5 la 3 ani
O altă propunere venită din partea unui grup de deputaţi şi agreată de Poliţia Română este legată de schimbarea termenului de valabilitate a permisului de port-armă de la 5 la 3 ani.
“Există o propunere în Parlamentul României care constă în reducerea termenului de valabilitate a permisului de port-armă de la 5 la 3 ani pe care noi, Poliţia Română, respectiv Direcţia Arme, o agreăm. Este o propunere a unui grup de parlamentari din Camera Deputaţilor. Bineînţeles că am fost consultaţi ca specialişti în domeniu şi punctul nostru de vedere coincide cu al iniţiatorilor”, a spus Cosgarea.
Poliţiştii mai spun că, în primele zece luni ale acestui an, incidentele cu arme neletale deţinute legal au scăzut cu 8% faţă de perioada similară a anului precedent, iar cele cu arme neletale deţinute ilegal – cu 18%.
“Anul trecut au fost 98 de evenimente cu arme neletale deţinute legal, iar în acest an – aproximativ 60 de evenimente. Statistica în ceea ce priveşte folosirea armelor neletale este de natură să scoată în evidenţă faptul că, în România, folosirea în alte condiţii decât în cele prevăzute de lege a armelor este un fapt care nu este cotidian. Noi înţelegem că folosirea unei arme în spaţiul public este de natură să producă o emoţie publică, dar nu se întâmplă zi de zi astfel de incidente. Era un timp, în perioada anilor 2007 – 2008, când numărul evenimentelor cu acest gen de arme luase o oarecare amploare, fapt ce ne-a determinat ca în 2008 să înăsprim regimul de procurare al armelor. Înainte era celebra expresie că luai arme cu buletinul. Din 2005 până la intrarea în vigoare a legii, în 2008, pentru procurarea unui pistol cu proiectil de cauciuc trebuia doar să faci dovada că eşti cetăţean român şi că ai peste 18 ani. Din 2008, regimul armelor neletale s-a înăsprit prim modificări consecutive ale legii, ajungând la formula care este astăzi”, a declarat comisarul şef Daniel Cosgarea.
*** În România sunt deţinute legal 3.700 de arme cu glonţ şi 39.000 de pistoale cu bile de cauciuc
Potrivit informaţiilor remise AGERPRES de Poliţia Română, în prezent, în România sunt deţinute 3.700 de arme cu glonţ, care pot fi folosite doar de anumite categorii de persoane (demnitari, magistraţi, poliţişti, militari).
În ceea ce priveşte armele cu proiectil de cauciuc, cunoscute sub denumirea de pistoale cu bile, la momentul actual sunt 39.000 de astfel de arme în posesia persoanelor fizice.
Dacă pentru a deţine o armă cu glonţ persoana respectivă trebuie să facă şi dovada calităţii pe care o deţine, în cazul pistolului cu bile de cauciuc se analizează dosarul depus la Poliţie.
“Persoanele care nu deţin acea calitate pot procura pentru autoapărare o armă cu proiectil de cauciuc sau armă iritant-lacrimogenă, dar nu cu glonţ. Ulterior, persoana se prezintă la un magazin pentru a-şi procura arma, dar numai în baza autorizaţiei, document eliberat de structura de poliţie”, a subliniat Cosgarea.
În ţară sunt 263 de firme autorizate să desfăşoare operaţiuni cu arme şi muniţii, iar în Bucureşti sunt cel puţin 25.
“Persoanele care lucrează efectiv în cadrul unei societăţii comerciale sunt autorizate. Este vorba despre persoane care vând, mânuiesc şi gestionează arme şi muniţii. Ele sunt autorizate şi şcolarizate în prealabil şi obţin toate avizele de gestionar pe arme şi muniţii în cadrul firmei respective autorizate să desfăşoare la rândul ei astfel de operaţiuni”, a completat comisarul şef.
Vânzătorii de la magazinele autorizate să comercializeze arme spun că pistoalele cu glonţ se vând tot mai greu pentru că autorizaţiile date diferitelor persone de către poliţişti sunt puţine, mai ales după cazul Vlădan.
“Cele mai căutate arme sunt cele de vânătoare. Vânzările la armele cu bile de cauciuc şi cu gaz au scăzut simţitor faţă de anul trecut şi chiar faţă de 2011. În 2001 aveam cu totul altfel de vânzări, iar în 2012 au scăzut foarte mult datorită legislaţiei restrictive. Verificările celor de la Poliţia Capitalei au crescut foarte mult. Persoanele autorizate sunt verificate mult mai des, dar şi noi suntem verificaţi pentru modul de deţinere, cum le păstrăm, dacă le vindem legal, cu autorizaţie de procurare. În ceea ce priveşte armele cu glonţ, şi ele se vând mult mai greu, mai ales de când a fost cazul cu Vlădan. Persoanele sunt foarte bine verificate înainte să le dea autorizaţie de deţinere. Anul trecut am vândut aproximativ 15 – 20 de arme, iar în acest an au fost şi mai puţine. Pistoalele cu bile de cauciuc încă se mai comercializează, dar nu foarte mult, pentru că şi aici autorizarea persoanelor durează foarte mult şi sunt verificaţi intens”, a declarat pentru AGERPRES Marius Nechia, gestionar magazin de arme.
Un pistol cu bile de cauciuc poate costa de la 500 la 2.900 de lei, în timp ce unul cu glonţ variază între 1.700 şi 9.000 de lei.
Persoana care obţine autorizaţie de la Poliţie are trei luni la dispoziţie să meargă într-un magazin de profil şi să-şi cumpere o armă. Dacă termenul este depăşit, cetăţeanul respectiv trebuie să meargă la Poliţie pentru o prelungire de încă trei luni. Dacă nici după şase luni arma nu este achiziţionată, persoana în cauză este nevoită să predea autorizaţia la Poliţie.
Poliţiştii ştiu că, în afara deţinătorilor legali, există şi o piaţă neagră a deţinătorilor de arme. Numai în primele zece luni ale anului, oamenii legii au indisponibilizat în vederea confiscării 2.869 de arme şi 167.000 de cartuşe.
“O mare parte sunt descoperite de către lucrătorii structurilor arme cu ocazia activităţilor specifice desfăşurate pe acest palier. Cifrele din acest an denotă o anumită creştere a armelor indisponibilizate faţă de perioada similară a anului trecut, când în primele zece luni au fost indisponibilizate 1.857 de arme şi 62.900 de bucăţi de cartuşe. Nu vă ascund că, fiind bazate pe un diferend de legislaţie, sunt unele ţări ale căror prevederi legislative sunt mai relaxate decât în România. Sunt câteva state europene, printre care şi Bulgaria, unde sunt la liber anumite tipuri de arme care în România sunt supuse autorizării şi se obţin foarte greu. Mă refer la pistoalele iritant-lacrimogene şi armele cu aer comprimat, care în România fac parte din categoria armelor neletale supuse autorizării. Există o serie de persoane, şi nu putem nega acest fapt, care nu şi-ar putea obţine dreptul din România şi le introduc în ţară ilegal. Numai în ultimele luni, Poliţia Română a reuşit să indisponibilizeze peste 100 de arme provenite ilegal, introduse în România din Bulgaria”, a mai spus comisarul şef Daniel Cosgarea, şef serviciu Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din Poliţia Română.
Leave a Reply