Pe repede înapoi (PRI) – Ziua de 29 noiembrie marca un eveniment important, la sfârșitul secolului trecut.
În anul 1996, noul președinte al României EMIL CONSTANTINESCU depunea jurământul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.
În vârstă de 57 ani atunci, profesorul universitar CONSTANTINESCU fusese candidatul alianței Convenția Democratică, care reunea sub simbolul electoral Cheia mai multe partide și organizații, cel mai important fiind Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat.
El l-a învins cu 54% în alegeri pe fostul președinte PSD, ION ILIESCU.
Victoria opoziției a fost determinată, printre altele, și de o platformă politică nemaiîntâlnită până atunci, numită Contractul cu România.
În esență, acesta promitea îmbunătățirea simțitoare a vieții românilor în decurs de numai 200 de zile de la preluarea guvernării.
Interesul pentru aceste schimbări era uriaș, după o perioadă în care electoratul căuta și altceva decât conducerea asigurată de eșalonul 2 al fostului Partid Comunist.
Dar – privind acum retrospectiv – așteptările au fost spulberate violent de amatorismul noilor guvernanți și de luptele interne din coaliție.
Lupta anticorupție și introducerea reformelor economice au rămas idealuri nerealizate, într-o societate în care sectorul de stat era încă predominant.
Evident, pe 29 noiembrie 1996, atunci când depunea jurământul, EMIL CONSTANTINESCU nu putea vedea în viitor!
Tocmai de aceea s-a arătat extrem de optimist, declarând că pe români îi așteaptă o viață îmbelșugată și demnă, alături de partenerii europeni.
Dar realitatea nu i-a dat dreptate decât parțial – aveau să urmeze ani de conflicte politice, crize sociale și decepții pe plan internațional.
Iar la finalul mandatului, în anul 2000, EMIL CONSTANTINESCU avea să dea vina pe Serviciile de Informații, care l-au sabotat și l-au învins.
Și tot atunci – deloc surprinzător – a fost consemnat și sfârșitul Convenției Democratice!
Bogdan Diaconiţa
Citeşte şi: https://vivafm.ro/2022/11/28/pri-cehoslovacia-negocieri-dupa-proteste-1989/
