Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS PIMEN, a încetat din viață, în această noapte, după ce starea sănătății i s-a agravat pe fondul infecției cu coronavirus, suferind un al doilea atac de cord. Conform agenţiei de presă a Patriarhiei, arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a încetat din viaţă miercuri, în jurul orei 0:50, la Institutul „Matei Balş” din Capitală. În vârstă de 90 ani, el a fost adus în urmă cu o lună la Spitalul Județean Suceava, după care a fost transferat cu un elicopter la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș București. Născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, în 25 august 1929, el a devenit călugăr în 1951. Şi-a făcut studiile medii la liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ. În 1951 a devenit călugăr, cu numele Pimen, A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar apoi a făcut studii de specializare la Universitatea din Koln. IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la mănăstirea Văratec, preot la mănăstirea Durău, muzeograf la mănăstirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava. La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Suceveanul. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991. El a redeschis mai multe lăcaşuri care fuseseră închise în perioada comunistă, printre care Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului. IPS Pimen a fost preocupat şi de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, încurajând înfiinţarea a numeroase cămine şi aşezăminte speciale pentru cei nevoiaşi. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a fost distins cu Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce de către preşedintele Emil Constantinescu. IPS Pimen este cel care a iniţiat procedurile de retrocedare către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fondului forestier care aparţinuse înainte de cel de-al doilea război mondial Mitropoliei Bucovinei cu sediul la Cernăuţi. Pe lângă activitatea misionară, pastorală şi administrativă a publicat diverse studii, îndeosebi cu privire la iconografia bisericească, dar şi articole, cronici și recenzii. Anul trecut, la împlinirea vârstei de 90 ani, ierarhul a primit numeroase mesaje de felicitări și aprecieri, dar și privilegiul ca o stradă din municipiul Suceava să îi poarte numele.
Suceava – ȘTIRILE VIVA FM
Articolul anteriorPrimăria Municipiului Iași reia parțial activitatea cu publicul
Articolul următorCoronavirus România: GCS a comunicat încă patru decese asociate cu Covid-19