Doza de educaţie (DDE) – 21 februarie, Ziua Internațională a Limbii Materne, e momentul perfect pentru o întrebare simplă: ce mai facem cu limba română?
Într-o lume în care tot mai mulți dintre noi am ajuns să vorbim în termeni ca „feedback”, „deadline” sau „selfie” fără să ne dăm seama, oare mai avem loc pentru cuvintele noastre?
Știu că sună ca o lamentare de „boomer”, adică noi ăștia născuți prin anii 70 care nu prea pricep cum stă treaba cu prezentul, dar haideți să fim sinceri: cine mai spune „mulțumesc” sau „ne vedem mai târziu” când poate să zică „thank you” sau „See you”?
Ne lăsăm purtați de valul englezismelor ca și cum utilizarea lor ar fi sinonimă cu „inteligența modernă”. Aproape că nici nu mai știm când suntem români și când suntem „internacionali”!
Constatăm cu ochiul liber că, în ultima vreme, limba română este invadată de o adevărată armată de englezisme. Nu mă înțelegeți greșit, nu spun că trebuie să devenim xenofobi lingvistici. Dar parcă începem să uităm cuvintele noastre. Unde sunt „înțelegerea”, „ajutorul”, „întârzierea”? La ce ne ajută să spunem „meeting” în loc de „întâlnire” sau „manager” în loc de „director” dacă ne pierdem sensul?
Și hai să fim realiști: cât de ușor e să vorbim românește când în jurul nostru toată lumea folosește „smartphone”, „webinar” și „trend”? Poate că suntem mai „cool” așa, dar oare nu am uitat că limba noastră are și ea găselnițele ei? Că are cuvinte care ne reprezintă, ne definesc și ne leagă de tradiții? În loc de „feedback”, poate că o „părere” e la fel de clară, iar un „deadline” poate fi un „termen limită” la fel de eficient.
Am ajuns să vorbim cu toții „romgleza” fără să ne dăm seama. E ca și cum am vorbi două limbi în paralel, dar fără să fim conștienți de asta. Iar ce e mai grav este că din ce în ce mai mulți tineri consideră că e „cool” să folosească englezisme chiar și în discuțiile dintre prieteni.
Nu mă înțelegeți greșit – trăim într-o eră globalizată și, da, trebuie să învățăm engleza pentru a comunica pe plan internațional. Dar chiar cred că, pentru corectitudine, e necesar să vorbim mai des, și mai mult, și mai bine, în limba noastră maternă.
prof. Maria Adriana Nichitean
