Doza de educaţie (DDE) – Pe 22 februarie se marchează Ziua Mondială a Gândirii. Mi s-a părut ocazia perfectă de a reaminti cât de important este să gândim mai mult, iar atunci când privim spre oamenii pe care îi întâlnim pentru prima data, să ne uităm mai întâi la conținut și apoi la copertă… dacă tot a trecut de curând și Ziua Lecturii.
Așadar, dragi prieteni ai rațiunii și ai discernământului, haideți să rememorăm astăzi împreună de câte ori ne-am lăsăm păcăliți de prima impresie și chiar am judecat cartea după copertă. De câte ori am fost victimele judecăților superficiale… Probabil de prea multe ori…
De câte ori părul prea lung sau prea scurt al unui tânăr nu ne-a împiedicat în primele momente să-l ascultăm cu atenție, de câte ori culoarea părului prea îndrăzneață sau „scurtimea fustei” unei tinere nu ne-a schimbat direcția privirii și gândirii, de câte ori tatuajele la vedere nu ne-au dat emoții referitoare la blândețea celui care le poartă.
Da… știu că marea majoritate va spune că nu, nu e cazul și că nu judecă după copertă cărțile și nici oamenii după aspect… Am tot auzit asta în nenumărate rânduri, la fel de multe ca cele în care mi s-a întâmplat să băt la o ușă și să constat că s-a deschis mult mai ușor, când purtam un taior și tocuri, decât atunci când purtam blugii și balerinii preferați.
Și până la urmă… oare cât de mult sau puțin spune aspectul exterior despre o persoană? Ar putea spune multe, cu condiția ca tu, cel care o privești, să știi să o asculți privind-o și să o privești ascultând-o. Doar că lucrurile sunt destul de complicate în tandem, și de cele mai multe ori se opresc doar la a o privi.
De la colegii de muncă care sunt convinși că dacă cineva poartă ochelari și cărți este automat un geniu, la cei care cred că dacă cineva zâmbește mult este automat superficial, suntem cu toții vinovați de a fi făcut astfel de presupuneri absurde la un moment dat.
Dar știți ce spun eu? Hai măcar astăzi, de Ziua Gândirii, să acceptăm pentru câteva ore că suntem cu toții un fel de cărți vii, cu pagini pe care trebuie să le citim cu atenție pentru a înțelege povestea reală din spatele copertei… nu de alta, dar poate că tipul acela tatuat până-n vârful urechilor este un pasionat colecționar de timbre, iar doamna aceea sofisticată și care dă semne clare de inteligență, chiar gătește cel mai delicios sos de roșii din lume. Cine știe?…
prof. Maria Adriana Nichitean
