Am vorbit cândva, tot într-o doză scurtă de educație, despre faptul că noi, oamenii, îi lăsăm prea greu și prea târziu pe copii să zboare din cuib. Că-i ținem să stea la călduț și la bine, sub ochii noștri protectori în siguranță, spre deosebire de animale, care-și duc puii în mijlocul pădurii de cum se ridică în toate cele patru picioare. Și-i lasă pe pui să dea ochii cu dușmanii, să se descurce singuri.
Acum mă întreb dacă părinții de tineri adulți aleg să-și păstreze puii în cuib de teama dorului, de teama greutăților cărora ar trebui să le facă față pruncii sau de teama de a nu scăpa liberi la tentațiile ce le-au fost sub lacăt cât au stat în cuib…
Indiferent care o fi motivul rămânerii prelungite în cuib, există și o certitudine dată de studii și cifre. Una dintre cercetările făcute la nivelul Uniunii Europene arată că România are cei mai puţini tineri între 15 şi 29 de de ani care lucrează în timpul studiilor. Asta înseamnă că părinții aleg să-și finanțeze studioșii prin facultăți până or da de serviciu, bucuroși că cel puțin nu sunt nevoiți să moaie posmagii tinerilor care nici la facultate nu s-au dus, nici să se angajeze nu au reușit.
Procentul de 2% studenți care își mai și câștigă banii de buzunar, ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Suntem pe ultimul loc după Ungaria, Slovacia și Grecia, în timp ce media Uniunii Europene este de 25%.
Cum spuneam, la noi părinții își susțin financiar mai mult timp copiii din dorința de a-i proteja, în timp ce în țările de la polul opus al graficului – Olanda, Danemarca, Germania – adulții încurajează independența timpurie a copiilor.
E drept că în Vest nici statul nu doar privește spre studenții care muncesc, ci pune și el umărul să-i încurajeze și mai mult să o facă. În Olanda de exemplu, studenții care lucrează cel puțin 56 de ore pe lună primesc un ajutor de 380 de euro, în timp ce în Danemarca, cei care muncesc 10 ore pe săptămână beneficiază de o bursă de 800 de euro pe lună.
Ce cauzează aceste discrepanțe majore și locul din nou codaș al României în privința tinerilor studenți care muncesc?… E clar că o cauză importantă o reprezintă caracteristicile pieții muncii, mult diferite de la est la vest. Adăugăm și diferențele existente în privința sistemelor naționale de educație.
Iar la final, adăugam cireașa, atașamentul mai puțin sănătos pe care îl dezvoltă tinerii din România la statul degeaba sau cu puțin noroc statul doar la cursuri, finanțat de părinți, ca factor cultural, dacă e să ne exprimăm elegant…
prof. Maria Adriana Nichitean
