Săptămâna trecută iar a fost rost de supărare mare pentru cei care au timp, vor și pot să stea mai toată ziua la discuții. Sămânța de cătrănire a fost faptul că BOR și celelalte culte din România au propus ca elevii să poată alege ca materie de examen la Bacalaureat inclusiv Religia.
Cel mai vocal a fost președintele Asociației Naționale a Părinților, care pe un ton prea puțin elegant a afirmat că „Este o glumă. Nu are ce căuta materia Religie la Bacalaureat!” Nițel mai elegant și parcă mai echilibrat și-au exprimat opinia și elevii, prin președinta Consiliului Național al acestora, care a precizat că „la materia Religie se transmit valori și nu se verifică în niciun caz competențe”, deci nu-i rost de examen. Bineînțeles că au fost și vreo câteva voci susținătoare a acestei inițiative, printre care, firesc și Patriarhul Daniel.
Am încercat să mă pun în pielea unui părinte de elev sau a unui elev care ar fi în situația de a avea și opțiunea „Religie” atunci când se gândește ce materie să aleagă la examenul de Bacalaureat, dincolo de materiile obligatorii. În ciuda faptului că nu sunt atât de des dusă la biserică, perspectiva nu m-a deranjat. Și asta pentru că a alege, nu este obligativitate. E doar încă o cale ce se poate deschide.
Adică ce s-ar întâmpla atât de rău dacă un elev ar alege Religia la Bac??!! Ar putea fi un semn că cel care a predat această disciplină, a făcut-o cu înțelepciune și dăruire de i-a stârnit și lui interesul să învețe mai mult.
Adică în timpul orei de Religie profesorul nu i-a zis elevului că dacă nu postește va ajunge în iad, și nici nu i-a pus eticheta de membru al unei comunitate sexuală minoritare pentru că are cercel în ureche, cu siguranță profesorul nu i-a prezentat lumea în care trăim ca pe un preludiu la Apocalipsa care se apropie, de păcătoși ce sunt cei de prin bănci.
Profesorul, conștient că Religia e o materie importantă ce ar putea fi verificată și la Bacalaureat, ar preda mai degrabă ceva despre filosofia religiei, nițică Etica… Ar pune accentul pe capacitatea de dezbatere și de analiză a temelor religioase, încercând să deschidă mințile adolescenților către alte perspective și să nu îndoctrineze. Ar evalua, între altele, teme precum: religia și știința, religia și laicizarea, pluralismul religios, religie-gen-sexualitate, principiile morale, expresia identității religioase… adică așa cum se face și prin alte țări. În care elevii nu fac un maraton al căscatului la orele de religie, în care nu colorează doar norișori cu aripi, în care elevii nu sunt ridicați în picioare și puși la zidul infamiei, băieții pentru că au părul prea lung, iar fetele pentru că au fuste prea scurte.
Personal n-aș fi deranjată de creșterea numărului disciplinelor opționale la Bacalaureat, dacă asta ar însemna o creștere a calității actului educațional, a temelor introduse în programă, a metodelor utilizate la clasă, o responsabilizare a unora dintre profesori care cred că s-au pogorât la catedră deținători ai adevărului absolut și ai harului de a turna cunoștințe, fără preocupare în formarea competențelor.
prof. Maria Adriana Nichitean
Vezi şi: https://vivafm.ro/viva/emisiuni/doza-de-educatie/
