full screen background image

Doza de educație: Învățătorul din sistem

DDE (Doza de educație) – Una dintre persoanele publice ale cărei postări le urmăresc este un fost ministru al Educației. Și trebuie să recunosc că se întâmplă de multe ori să fiu de acord cu ceea ce scrie. E interesant totuși cum atunci când nu mai ești într-o funcție ce ți-ar putea permite să schimbi ceva în bine, brusc ți se limpezesc mințile și-ți vin idei mult mai interesante, mai realiste, ce ar putea fi benefice sistemului și-n consecință mult mai ușor de acceptat, decât cele produse din scaunul ministerial. Sau poate e vorba de fapt mai puțin despre luciditate și mai mult despre asumarea unor idei atunci când nu mai ai de pierdut locșorul de la București.

Una dintre cele mai recente postări e un îndemn în a nu mai risipi energie. Energie personală, nu din aceea ale cărei costuri ne subțiază buzunarele. Să nu ne mai risipim energia evaluând sistemul de învățământ, ci să o utilizăm pentru a evalua oamenii care sunt în sistem. Mai exact, e un îndemn pentru părinți de a nu mai căuta școli bune, ci „învățătoare bune”.

Pare mult mai accesibilă soluția sugerată de domnul ex-ministru. Și e în acord cu vorba aceea veche din popor, „omul sfințește locul”. Și cred și eu că e adevărată zicerea, doar că uitându-mă mai atent în jur, îmi pare că au cam început să le sece resursele de sfințit clase, învățătorilor cu har și dăruire. Cei pe care a avut grijă sistemul să-i hârșâie ani buni. Și care se întreabă dacă vor mai ajunge ziua la catedră în care să poată spune că uite, sistemul chiar funcționează!

Și totuși îndemnul este în a-i evalua pe ei, pe învățători la schimb cu evaluarea sistemului. Sună de parcă am vorbi despre școli private, în care părintele plătește bani frumușei și alege ce educație își dorește și probabil și învățătorul. Eu știam că în sistemul de stat, dacă nu cumva s-au schimbat iar lucrurile, părinții ar trebui să meargă spre școala și deci învățătorul din circumscripția de domiciliu. Apoi, repartizarea elevilor în clasă, ar trebui să fie aleatorie, astfel încât clasele să fie echilibrate în privința ponderii fete băieți, iar elevii cu cerințe educative speciale să fie distribuiți egal. Eu așa știam că e legea…. Așa că îndemnul public de data aceasta este de a eluda legea… Surprinzător, având în vedere că vine din partea unui fost ministru… Încurajator pentru părinții care au „cunoștințele” necesare influențării subtile a aleatoriului, frustrant pentru părinții care încă mai cred că lucrurile la noi funcționează precum spune legea.

E una dintre postările care nu mi-a plăcut și pentru faptul că știu că omul nu se poate separa de sistem, oricât ar vrea. Și că tot sistemul e cel care-l stimulează sau îl frânează. Așa că, de data aceasta, eu zic că un îndemn mai bun ar fi să sprijine învățătorul care muncește într-un sistem debusolat, spre binele copilului care încă nu știe ce și pe cine să evalueze, dar va învăța în curând de la părinți, de la profesori.

DIN ACEEAȘI RUBRICĂ:

Doza de educație: Shopping pentru școală

comments

comments