În România, numărul unităților de economie socială a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 48 de entități în 2016 la 2.595 în prezent. Practic, în fiecare județ din țară este înființată minim o întreprindere socială atestată.
Economia socială rezolvă problemele comunităților
Județul Botoșani stă foarte bine la acest capitol, depășind media pe țară. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a atestat un număr de 46 de întreprinderi sociale, din care 4 întreprinderi sociale de inserție. Acestea au angajat 212 persoane marginalizate social, din care 8 persoane aparținând grupurilor vulnerabile.
Anca Apăvăloaie, directorul AJOFM Botoșani explică ce presupune această formă de organizare:
Tinerii, categorie vulnerabilă
În ultimii ani, în categoria grupurilor vulnerabile au intrat tinerii și persoanele greu ocupabile. Adică acele categorii de șomeri fără pregătire și fără calificare. Cel mai greu ocupabili sunt cei care au absolvit doar învăţământul primar, respectiv 4 clase. Din această categorie fac parte 32,37% dintre șomerii botoșăneni. Anca Apăvăloaie:
ANOFM anunță îmbunătățirea legislației privind economia socială, ca obiectiv în reforma propusă la nivelul instituției, a anunțat, la Botoșani, secretarul general al ANOFM, Mircea Valentin Cârlan.
Modificările legislative prevăd o serie de măsuri de sprijinire a sectorului de economie socială, în vederea creșterii ocupării persoanelor aparținând grupului vulnerabil.
Între altele, secretarul general al ANOFM a vorbit despre acordarea de facilități și beneficii (prime și subvenții) beneficiarilor întreprinderilor sociale, iar în următorul exercițiu financiar vor fi alocate sume substanțiale pentru antreprenoriatul social.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a informat că organismele europene discută necesitate a finanțării acestui tip de activități din fonduri nerambursabile.
Refacerea mașinilor de epocă, hobby transformat în afacere
Ofertele de pe piața muncii din județul Suceava au partea lor de inedit. Unul dintre domeniile exclusiviste care atrage atenția pasionaților și a unui public din ce în ce mai numeros este cel de refacere a vehiculelor de epocă, atât autoturisme, cât și motociclete.
Iulian Todirică, președintele Retromobil Club România – filiala Suceava spune că restaurarea unor vehicule durează chiar și 2-3 ani și au costuri importante, având în vedere piesele care nu se mai fabrică în prezent. Una dintre mașinile lui de suflet este un Jaguar fabricat în anul 1950, pe care l-a refăcut total și de care este foarte mândru.
Profit în special sentimental
De altfel, pasionații mașinilor de epocă din Moldova participă, anual, la mai multe evenimente gen retroparade, în care nu numai că își expun bijuteriile pe 2 sau 4 roți, ci și socializează și leagă prietenii.
La un astfel de eveniment l-am găsit pe Constantin Berariu, deținătorul unui Bentley din 1972, despre care are numai cuvinte de laudă. El este convins că numai persoanele sentimentale pot acorda atenție unui asemenea hobby.
Asistați social „de meserie”
În comuna ieşeană Lungani sunt înregistraţi 386 de asistaţi social, fapt care o clasează pe primul loc în judeţ la acest capitol. Cei mai mulţi, peste 200 de oameni ajutaţi integral financiar de statul român, trăiesc în Crucea, un sat component al comunei, cu localnici majoritar de etnie romă.
Ioan Corobuţă, edilul interimar din comuna Lungani, spune că „nu putem să le luăm dreptul pe care îl au“. Primarul scoate în evidenţă faptul că familiile care primesc ajutor social sunt foarte numeroase, iar membrii acestora n-au studii care să-i ajute în a-şi căuta un loc de muncă.
Singura solicitare în schimbul ajutorului social ar fi să presteze câteva ore de muncă în folosul comunităţii, deşi nu toţi le îndeplinesc. Mulţi sunt scutiţi de la muncă, potrivit primarului. „Au de făcut câte 20-30 de ore lunar, în funcţie de câţi bani au primit. Avem foarte multe persoane care sunt scutite de la muncă în folosul comunităţii. Avem şi bătrâni pe care nu putem să-i punem la muncă. Dar sunt unii pe care scoatem la muncă“, mai spune Corobuţă.
În timp ce locuitorii satului Crucea stau adunaţi pe la câte o poartă de pe uliţa principală, plângându-se de lipsuri, microbuzele unei firme de transport în comun fac câte patru curse zilnic între comuna Lungani şi municipiul Iaşi. Ceilalţi locuitori din comună merg mai toţi la muncă, la 40 de kilometri de casă, şi spun că veniturile le sunt suficiente pentru un trai decent.
Vă recomandăm să citiți și:
Când va avea Moldova autostradă?
Servicii medicale la domiciliu, vis și realitate
