În luna mai se marchează Ziua Europeană împotriva Obezității. Nu-i motiv de sărbătoare cu mese încărcate, dar nici zi de post negru. E doar una din zilele în care mai primim un bobârnac care să ne reamintească faptul că România, deși sub media europeană în privința obezității, în 2017, cu un procent de 55% la noi, față de 58% cât este media printre țările est-europene, înregistrează o creştere a incidenţei obezităţii mult mai rapidă decât alte țări. Așa că nu m-ar mira ca astăzi să fim fruntași în rândul țărilor cu locuitori supraponderali.
Deci, în mai, e rost de a vorbi nu numai despre alegeri și aleși din politică, ci și despre alegeri care ne fac mai sănătoși. Iar cei care ar trebui să ne facem mai multe probleme în privința alimentației suntem culmea, tot noi de prin estul țării, moldovenii. Pentru că suntem fruntași în topul persoanelor supraponderale din România. Acum e drept că Moldova este recunoscută în toate zonele istorice pentru bucatele alese, pentru cheful de ospățuri la ceas de sărbătoare. Dar motivul real al greutății în exces a moldovenilor este de fapt consumul mare de pâine. Ne place pâinea noastră cea de toate zilele mult mai mult decât alte alimente și un studiu spune că ne înfruptăm din ea în medie pe lună cam 8,3 kilograme fiecare persoană. Când vine însă vorba de fructe, moldovenii și românii în general, cam strâmbă din nas, cantitatea medie consumată pe lună înjumătățindu-se, față de pâine. Găsim însă o legumă în aproape toate gospodăriile: cartoful. Carnea se consumă mai puțin, după buget. Deci reglăm sațietatea mai ales din pâine și cartofi.
E drept că toate aceste date sunt o medie a consumului românilor și că sunt familii care se alimentează sănătos și greutatea în plus nu este o problemă, dar la nivelul întregii populații ar trebui să fie o preocupare pentru mai bine.
Cum și ce ar trebui să mâncăm pentru a fi sănătoși ar trebui să se învețe și la școală. Cu mai multă greutate și mai multă responsabilitate. Doar că disciplinele acestea care țin de viața de zi cu zi, ca ,,Educația pentru sănătate”, sunt discipline opționale. Și opționale fiind se studiază în prea puține școli. Iar în învățământul primar, unde ar trebui să se pună temelia, nu se studiază mai deloc, din lipsă de timp. Și dacă nu ești informat suficient, dacă nu este cine să-ți explice și să te pună să pui în practică ceea ce înveți, e greu de schimbat obiceiurile nesănătoase.
E greu cu echilibru de orice fel în zilele noastre… nu doar cel alimentar. Mai ales când învățământul este atât de dezechilibrat încât și elevi și părinți și profesori sunt într-un balans jos-sus permanent.
prof. Maria Adriana Nichitean
Citeşte şi: https://vivafm.ro/2022/05/12/13-mai-timpul-intre-cantitate-si-calitate/
