full screen background image

24 iunie – Început de drum spre a crede, prin poveste

Sărbătoare mare, astăzi! Și nu doar în Cetatea Sucevei, ci în întreaga Moldovă. Căci, după Sfânta Cuvioasă Paraschiva de la Iaşi, unul dintre sfinţii cei mai veneraţi în Moldova este Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte se află în ţara noastră de 600 de ani. Prin tradiție, pe 24 Iunie, creștin-ortodocșii sărbătoresc Hramul Bisericii ce îi poartă numele.

Și cum educația este despre valori, iar credința este încă o valoare la români, zic că bine-ar fi să vorbim astăzi despre această sărbătoare. Căci sunt mulți cei care trec azi pragul bisericii, de mai aproape și chiar mai mulți cei care vin de departe pentru a se închina la moaștele Sfântului. Nu știu însă câți știu cine a fost acesta.

Se spune că era originar din Trapezunt, Asia Mică şi negustorea cu tatăl său, făcând comerţ cu cetăţile de pe malul Mării Negre. Într-una din călătoriile spre Cetatea Albă, pe Nistru, a avut o dispută cu un neguţător veneţian care, din răzbunare, l-a minţit pe stăpânul mongol al cetăţii că Ioan vrea să devină musulman. În confruntarea cu acesta, tânărul creştin i-a spus că nu are motive să-şi schimbe credinţa, ceea ce a declanşat furia mai marelui cetăţii, care a poruncit ca Ioan să fie chinuit. A suportat cu credinţă şi stoicism torturi înfricoşătoare între care legarea de coadă unui cal sălbatic şi târârea pe caldarâmul cetăţii, pentru ca în final să i se taie capul. Acest lucru se petrecea în data de 2 iulie 1330. Se spune că mai marele cetății, iniţial n-a permis creştinilor să-l îngroape, dar o minune – apariţia unor îngeri şi împietrirea mâinii unui tătar care a tras cu arcul asupra lor – l-a determinat să-şi schimbe atitudinea. Trupul lui Ioan a fost dus în procesiune în biserica Cetăţii Albe şi depus acolo. Mai târziu, la 24 iunie 1402 moaștele Sfântului au fost așezate în biserica Mirăuților, pe atunci catedrală mitropolitană. Multe minuni se pare că s-au petrecut în preajma Sfântului de atunci și până în zilele noastre.

Ca orice poveste, adevărată sau nu, e bine a fi transmisă și celor mai tineri. Care merg la biserică, de multe ori doar la îndemnul celor mai vârstnici ai familiei. Și asta, cred se întâmplă tot pentru că cei mici pentru a înțelege și apoi a crede au nevoie de mai întâi de a li se povesti, de a li se explica. Și-apoi, în mai multă cunoaștere a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă, vor înțelege și aprecia efortul pe care îl fac cei veniți din Maramureș, care poartă pe mâini moaștele, pentru ca mai apoi să le vegheze 24 de ore, fără a mânca nimic, conform tradiției. Și-nțelegând, vor crede și ei. Căci e nevoie în cele din urmă ca fiecare dintre noi să credem într-o valoare supremă, pentru a avea la ce să raportăm faptele noastre și ale celorlalți.

Sărbătoare frumoasă vă urez, pe final! Iar în aglomerația cauzată de mulțimea credincioșilor veniți să se închine Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, vă doresc să nu rătăciți doza zilnică de educație!

comments

comments




Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza