Sunt Adriana Boată și vă prescriu astăzi pastila de inovație Covid-19 RaportuldeGarda.ro. Imunitatea de turmă – herd immunity poate împiedica răspândirea unei infecții într-o populație, atunci când o proporție suficientă de persoane sunt imune la boală. Această metodă de prevenție a fost adusă în discuție la începutul pandemiei COVID-19, iar termenul a devenit cunoscut la nivel mondial atunci când Marea Britanie a implementat această măsură în detrimentul măsurilor de distanțare socială.
Totuși, virusul este recent apărut în populația umană, și nu se cunosc în totalitate efectele sale asupra organismului, mai ales pe termen mediu și lung. În plus, sistemul imunitar reacționează diferit la diverși agenți infecțioși, și este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege dacă se poate dezvolta o imunitate durabilă împotriva virusului SARS-CoV-2.
„Deoarece diferitele boli virale produc imunitate în organism în proporții variate, nu putem prezice imunitatea organismului la SARS-CoV-2. Până în acest moment, studiile relevă faptul că apar anticorpi în urma infectării și vindecării, însă nu este clar dacă acești anticorpi au rol protector, cât persistă în organism sau dacă producția lor este suficient amplificată în momentul unui nou contact cu SARS-CoV-2”. A fost domnul Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, care de-a lungul timpului a fost implicat în mai multe campanii de asigurare a accesului la inovația terapeutică pentru pacienții din România.
Ideea imunității de turmă a fost abandonată în momentul în care mai multe modele predictive, dar și autorități precum ECDC, au avertizat asupra riscului de colaps al sistemelor sanitare ca urmare a numărului mult prea mare de cazuri, apărute în scurt timp. Și Marea Britanie a revenit la sentimente mai bune și a impus măsurile de distanțare socială, în încercarea de aplatizare a curbei epidemiologice.
Un parametru important în apariția imunității de turmă este R0 – numărul mediu de persoane infectate de un singur bolnav. Imunitatea de turmă apare, practic, în momentul în care R0 devinensubunitar – fiecare pacient transmite la cel mult o persoană, iar transmiterea în comunitate nu mai este sustenabilă.
„Studiile epidemiologice inițiale din China plasează R0 în cazul COVID-19 în jurul valorii de 2,2. În Uniunea Europeană, R0 este cuprins între valorile 2,7 și 3,2. Proporția de populație care trebuie să fie imună pentru a asigura imunitatea de turmă este mai mare în cazul bolilor mai contagioase (cu R0 mai mare). Boli foarte contagioase, precum rujeola, necesită imunitate la aproximativ 95% din populație pentru controlul epidemiologic. Luând în calcul R0 al COVID-19, se estimează că imunitatea de turmă ar necesita imunitate la 70% din populație. Acest deziderat ar putea fi atins în momentul dezvoltării, aprobării și administrării pe scară largă a unui vaccin eficient”. Ați ascultat-o pe doamna doctor Bianca Cucoș, medic rezident genetică medicală.
Pentru a obține imunitatea colectivă și protecția membrilor vulnerabili ai societății, o boală trebuie să îndeplinească o serie de condiții. În primul rând, este esențial ca transmiterea interumană să fie singura cale de propagare a bolii – ceea ce exclude bolile provenite din mediu. Dacă o persoană se poate infecta prin contactul cu un animal, insectă sau alte elemente naturale, protecția oferită de oamenii imuni din jur este mai puțin utilă. O situație similară poate apărea în cazul SARS-CoV-2, a cărui transmisie a fost inițial zoonotică, de la animale comercializate în piețe
agroalimentare. În plus, interacțiunea dintre organism și agentul patogen trebuie să conducă la o reacție imunitară
susținută și eficientă. De exemplu, în cazul infecției cu HIV, organismul nu poate produce o reacție imunitară deoarece rata de acumulare a mutațiilor acestui virus este foarte mare, iar sistemul imunitar nu reușește să producă anticorpi specifici noilor antigene. În plus, HIV infectează direct celulele imunitare, ceea ce le împiedică funcția.
Un alt exemplu este gripa – în fiecare an există o altă tulpină în circulație (apărută prin acumularea de mutații genetice ale virusului gripal), care trebuie să fie țintită de noul vaccin.
Nu în ultimul rând, există anumite virusuri în cazul cărora sistemul imunitar nu reușește să producă anticorpi „neutralizanți”. Un exemplu sunt chiar alte coronavirusuri, care în populația umană conduc la răceala comună, și pot reinfecta aceeași persoană, de mai multe ori în viață.
Așadar, este devreme să spunem dacă obținerea imunității cu noul coronavirus este posibilă doar prin infectare și vindecare, în lipsa unui vaccin eficient. Bătălia împotriva COVID-19 continuă în laboratoarele, spitalele și comunitățile din întreaga lume. Pastila de inovație covid-19 vă ține la curent, în fiecare săptămână, cu fascinanta lume a științei din jurul sars-cov-2.
