full screen background image

Doza de educaţie – Cea mai stupidă metodă de învățare

Din când în când, Florin Colceag mai acordă câte un interviu interesant, care apoi se propagă în spațiul online.Pentru cei care nu-l cunosc, domnul Colceag este profesor de matematică, doctor în economie și preocupat cu adevărat de educație. E cel care a reușit să descopere o sumedenie de copii – genii, pe care mai apoi i-a încurajat și stimulat pentru a ajunge departe. Și au ajuns.

De cele mai multe ori, interviul cu domnul profesor este plin de substață. Poți desprinde multe lucruri de folos din spusele dumnealui, dar asta doar dacă reușești să-l citești până la capăt. Pentru că interviurile cu Florin Colceag sunt prea lungi pentru grăbiții cititori din spațiul online.

Ultimul pe care l-am citit avea un titlu care a dat naștere la comentarii, mai ales din partea celor care au citit doar titlul sau s-au oprit cu vreo zece rânduri mai jos de el: “Toceala este cea mai stupidă metodă de învățare”. Reacția contra a grăbitului cititor era ceva de genul că doar tocind cineva a reușit să învețe tabla înmulțirii într-o zi. Deci un adept al tocelii ca metodă de a ști…

O zi sau mai multe, cu siguranță fiecare dintre noi am petrecut-o tocind tabla înmulțirii. Iar faptul că nu am uitat felul în care am învățat-o ar putea însemna că ne-a durut nițel efortul. Explicația neuitării tablei înmulțirii este însă alta, nu toceala: faptul că am aplicat tabla înmulțirii în atât de multe situații, la școală sau în viața de zi cu zi. Ce-ar fi fost însă dacă n-am fi rezolvat apoi zeci și sute de exerciții în care să folosim tabla înmulțirii? Ce-ar fi fost dacă nu ne-am fi folosit de ea în nenumărate calcule acasă, la magazin, pe stradă, pe șantier? Am mai fi știut tabla inmulțirii pe care am tocit-o atât de chinuit, încât ne amintim culoarea cerului din acea zi? Cu siguranță, nu…

Îi contrazic deci pe cei care care văd în simpla memorare de informații o oportunitate de a ști. Fără aplicarea acestor noțiuni, fără dovada pe care să i-o faci creierului că e important să memoreze o informație și să o transfere din memoria pe termen scurt pe termen lung, toceala e timp pierdut. Și mai este ceva care contribuie la memorarea pe termen lung a unei informații. Sentimentele care o însoțesc. Sentimente care se nasc în cel care învață. Sentimente față de ceea ce învață, față de mama pe care vrea să o facă mândră și fericită, față de profesorul care are încredere în el, față chiar de propria persoană.

Iar dacă tabla înmulțirii e o toceală ce dă rezultate pentru că înseamnă apoi mult mai mult, există zeci, sute, chiar mii de informații mai puțin utile în școala românească pe care mulți se încăpățânează să le memorăm, deși nu știu nici ei la ce ne vor folosi, deși nu pot nici ei să picure deloc sentiment în ele.

comments

comments




Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza