full screen background image

19 februarie – Mult prea, prea…

În ultima vreme, s-au înmulțit, ca ciupercile după ploaie, bisericile și… farmaciile. Unii spun că primele oferă remedii pentru sănătatea sufletului, a minții, iar ultimele oferă remedii pentru sănătatea trupului, a corpului. Și mai mult, că uneori oferă remedii, și unele și altele, pentru ,,mintea sănătoasă în corpul sănătos”.

Pe de altă parte, sunt alții care consideră că lucrurile stau exact pe dos. Că de fapt biserica (și țin să subliniez aici diferența dintre credință și biserică) nu face altceva decât să subevaluaeze capacitățile tale intelectuale, în încercarea de a supune, de a uniformiza, de a manipula. Și culmea, și în cazul industriei farmaceutice, situația ar sta cam la fel. Manipulează, supune și uniformizează.

Multe similitudinile, așa-i? Și ele ar putea continua… Fiecare biserică are în ea un reprezentant asumat. Preotul care slujește în ea, cel care face îndemnuri, dă sfaturi, ajută sau nu în tratarea spiritului. Care a făcut un jurământ în fața lui Dumnezeu și aproape toate cele pe care le spune sunt demne de urmat. Cele pe care le spune și nu musai cele pe care le face, după cum spune o vorbă românească.

În cazul farmaciilor, lucrurile stau doar puțin diferit. Ele mijlocesc vânzarea de produse, realizate de o sumedienie de producători, și prescrise de aceeași sumedenie de medici. Și aici apare medicul în peisaj… Și el în similitudine cu slujitorii bisericii. Căci adesea te duci la medic ca la preot: cu credință. Sperând la soluții de însănătoșire. Ce te faci, însă, când medicul, în care tu ți-ai pus toată credința, care a făcut și el un jurământ, lui Hippocrate, nu doar că nu-ți oferă un exemplu prin faptele lui, dar nici prin vorbele lui nu o face? Ce te faci dacă acel medic îți prescrie un medicament ținând cont mai ales de costul lui și de firma care îl produce? De conferințele și congresele promise de distribuitorii de medicamente, în funcție de numărul pacienților îndrumați să cumpere un anume medicament, să-și facă analizele într-un anumit laborator? Iar după ce-i urmezi vorbele, tratamentul prescris, constați că nu ești mai sănătos decât erai înainte, ci doar cu mai puțini bani. Iar când îl cauți din nou pe domnul doctor, vrând să mergi la el ca la spovedanie, constați că nu e de găsit nici la spital, nici la cabinetul lui particular. Este chiar la conferința pe care l-ai ajutat și tu să o obțină, în țări mai calde.

Deci, ce te faci?! Nu-ți rămâne decât să te duci la biserică. În speranța că, dacă n-ai reușit să-ți tratezi trupul, măcar să poți să-ți tratezi spiritul. Fără rețetă. Asta dacă nu este și părintele plecat în concediu…

O lume nouă, aceasta în care trăim… Cu prea multe jurăminte, prea multe tratamente, prea mulți bani și mult prea puține valori…

comments

comments