full screen background image

În judeţul Suceava, a fost înfiinţată Asociația pentru Promovarea Văii Șomuzului

Asociația pentru Promovarea Văii Șomuzului s-a constituit oficial în week-end-ul trecut, în localitatea Dolheștii Mici din comuna Dolhești (județul Suceava), și are ca obiectiv principal susținerea potențialului în turism rural, agroturism,și turism cultural al ținutului Văii Șomuzului din sudul județului Suceava. Asociaţia a încheiat deja parteneriate cu mai multe asociaţii şi fundaţii care promovează turismul şi care ar putea sprijini proiectul “Turist în Dolheşti”.

Workshop-ul tematic a reunit reprezentanţi ai industriei turismului, ai autorităţilor locale, antreprenori locali, consultanţi în marketing, consultanţi în scriere şi implementare de proiecte de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamţ, reprezentanți ai presei locale și centrale, specialişti în gastronomie, în tradiţii şi meşteşuguri, reprezentanţi de seamă ai comunităţii sau ai altor comunități din Nord-Estul Moldovei. Temele abordate pe parcursul atelierului s-au referit la definirea și prezentarea potenţialului de turism rural al zonei Dolheşti – Valea Șomuzului – Fălticeni, identificarea oportunităţilor de dezvoltare sustenabilă și a celor mai viabile căi de finanţare regională la momentul actual, inspirația oferită de modelele de bune practici din programe similare. Turiștii pot fi atrași să se integreze în comunitatea din Dolhești, care prin spiritul său de unitate, prin autenticitate și tradiții, precum și prin atelierele meșteșugărești sau gastronomice propuse facilitează astfel de întâlniri.,

“Vrem să clădim ceva ce nu a fost împământenit aici, să coasem o ie mândră și făloasă. Pânza e satul, locurile, iar oamenii sunt acele și ața cu care coasem ia. Pentru ca ea să fie frumoasă, are nevoie de meșteșugari. Vrem să ne focusăm pe turismul în mediul rural, să aducem, astfel, turişti în zona noastră. Prin acţiunile acestea, noi vrem să îi convingem pe oaspeţii noştri de ce frumuseţi şi valori avem. În primul rând avem oameni, oameni deschişi, prietenoşi, care comunică, avem multă tradiţie, avem meşteşugari, avem istorie, avem gastronomie. E o emulaţie în sat. Sunt unii care nu pot să îşi pună casa la dispoziţie pentru că nu au spaţiu, dar ajută cu gătitul, cu orice. Cel puţin jumătate din sat este implicat. Un gând bun e o cărămidă la proiect, treptat oamenii se vor implica și mai mult”, declară Mirela Nechita, președintele Asociaţiei pentru Promovarea Văii Şomuzului și inițiatoarea proiectului “Turist în Dolheşti”. .

Roxana Pintilescu, Directorul Centrului Regional de Studii al Agenției pentru Dezvoltare regională Nord-Est (ADRNE) – instituție care implementează política de dezvoltare regională din regiunea Nord-Est (formată din cele 6 județe, Neamț, Suceava, Iași, Botoșani, Bacău și Vaslui) salută inițiativa de punere în valoare a unei zone destul de puțin promovate. “Valea Șomuzului este un giuvaer care trebuie arătat lumii. Este o inițiativă voluntară care presupune foarte mult efort, dar va avea succes tocmai pentru că vine din suflet. Vă recomand să elaborați o strategie de dezvoltare și promovare a acestei zone, cu un plan de acțiune care să se adreseze priorităților pe care vi le-ați stabilit, prin proiecte concrete care să coaguleze ideile ambițioase pe care le-ați enunțat în aceste zile aici la Dolhești. Pentru punerea lor în practică puteți să accesați diferite surse de finanțare, de exemplu pentru dezvoltarea infrastructurii necesare turismului rural. Puteți accesa programe neguvernamentale sau europene pentru proiecte culturale, cum ar fi sau Mecanismul Norvegian. Vă putem ajuta cu recomandări în acest sens pentru identificarea celei mai potrivite surse de finanțare pentru proiectele dumneavoastră. În perioada imediat următoare vă putem sprijini concret prin programe pilot de dezvoltare a resurselor umane care sunt implicate în activitățile turistice din Valea Șomuzului, a antreprenorilor care se pot promova fructificând oportunitățile patrimoniului cultural, a ghizilor locali, a celor care promovează turismul rural din zonă, pe teme de marketing online și competențe digitale. Avem în acest sens iî implementare două proiecte cu parteneri din mai multe țări europene, și Your Local Guide, în care vom implica Asociația Valea Șomuzului ca beneficiar direct al programelor de instruire pe care le-am dezvoltat “.

Reprezentantul agenției de turism “Hello Bucovina Travel & Tours”, Ciprian Șlemco, este convins că orice sat românesc poate fi pus pe harta turismului european și chiar mondial. “În Moldova secretă – marea Moldovă a lui Ștefan, de la Iași la Chișinău și Vaslui-, descoperim viața omului autentic și simbolurile creștine ale comunității locale. Trebuie scos în valoare ceea ce își dorește turistul. Din experiența mea, turiștii apreciază casele tradiționale (lut), dar și faptul că putem vedea oamenii prinși în activitate. România nu are o structură funcțională de promovare a turismului, de aceea trebuie să ne bazăm pe noi. Atitudinea voastră să rămână la fel, vă îndemn să ne ținem felul nostru de a fi, naturalețea în a transmite un mesaj atrage turistul. Ea se simte mai mult decât vizualul, iar turișii sunt încântați, ei caută experiențe. Lucrul nevăzut, care nouă ni se pare insignifiant, lor le place. Îndrăzniți, se poate! Eu văd în Dolhești satul autentic moldovenesc, parte a unei Românii a interiorului, în care biserica este foarte importantă, în sânul celei mai consistente comunități creștine”.

Monica Prisăcaru, redactor-șef al postului de radio Viva Fm Suceava, unul dintre partenerii media ai proiectului, a subliniat rolul vital al presei în susținerea unor astfel de programe prin faptul că duce informația la beneficiari. Ea a invitat dolheștenii să ofere presei locale informații pentru ca aceasta să le poată disemina, să comunice prin intermediul acesteia.

“Dumnezeu ne-a binecuvântat cu locuri minunate. Avem nevoie ca prin documentație și specialiști să susținem un produs cultural specific fiecărei vetre folclorice, vetre care corespund unei anumite forme de relief, vorbim aici despre arealul Fălticeni. Avem nevoie de o formare a formatorilor. Acești oameni știu ce fac, eu văd un proiect reușit aici. Au dus obiceiurile și stilul zonei în toată țara. Cred în rădăcinile noastre, în valorile acestui popor care trebuie să se regăsească și să se respecte”, a precizat Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din cadrul Centrului Cultural Bucovina.

“Potenţialul turistic şi economic al comunei noastre, precum şi oamenii pe care îi am merită promovate, merită să aducem la cunoştinţă faptul că în comuna Dolheşti din judeţul Suceava, pe lângă peisajul deosebit de pitoresc pe care îl oferă, avem şi obiective care pot fi vizitate. Un obiectiv istoric deosebit de important pentru noi este biserica Cuvioasa Paraschiva, biserică construită de hatmanul Nicolae Şendrea, cel care a fost cumnat al lui Ştefan cel Mare şi portar al Sucevei, un fel de ministru de război. Şendrea a murit într-o bătălie la Râmnic şi a fost înmormântat aici. Tot aici este înmormântată şi Maria, sora lui Ştefan cel Mare”, declară primarul Cristinel Neculai Bărculescu.

În vara acestui an, la Dolheşti Mici a fost organizată o tabără de vară, iar pentru anul viitor au fost demarate discuții pentru a putea aduce în vacanţă primii studenţi americani.

Parteneri: Natallia Decor Fălticeni, Alma Clinic Fălticeni, Premium Rent a car București
Parteneri instituționali: Primăria comunei Dolhești, județul Suceava
Parteneri media: Viva Fm Suceava, tarabacuamintiri.ro .

Asociația pentru Promovarea Văii Șomuzului:
www.turistindolhesti.ro
contact@turistindolhesti.ro
Tel: 0756.087.821

Relația cu presa: Andreea Vlad, Consultant Velvetique Communication
andreea.vlad@velvetique.ro
Tel: 0723.910.312

Prezentare a Comunei DOLHEȘTI, județul Suceava

CINE SUNTEM?

Este destul de necesar ca urmașii să cunoască trecutul îndepărtat al așezării comunei Dolhești pe aceste locuri frumoase, mănoase, protejate de păduri și dealuri, tăiate de pârâie, mărginite de ape, o lume în continuă prefacere, o lume apusă și o alta în curs de modernizare, o lume a nevoilor vieții, a unor oameni buni de muncă, dar și în războaie, o lume în continuă zbatere și modernizare. Toate acestea trebuie să le aducem din adâncimea sutelor de ani pentru a vorbi cu mândrie de rădăcinile adânci ale comunei Dolhești.

Locuitorii acestor meleaguri s-au dovedit creativi, ingenioși, capabili să realizeze lucruri deosebite, cu multă dragoste pentru locurile natale, schimbând răul în bine, deznădejdea în speranțe, lacrimile în surâs de optimism și încredere.

COORDONATE SPAȚIALE

Comuna Dolhești din județul Suceava este formată din satele Dolheștii Mari (reședința), Dolheștii Mici și Valea Bourei. Se află la 15 km de orașul Fălticeni, pe drumul spre Pașcani, prin Dolhasca, pe valea râului Șomuzul Mare, în creuzetul format din dealurile domoale Pleșa, Magazia, Holm, Harbuz, Hopeni, Coasta Morii, Vlaicu, Muncel, Blăgani ș. a. O descriere cu numeroase date despre comuna Dolhești făcea, în 1893, Serafim Ionescu, revizor școlar în Fălticeni: „Dolhești, comună rurală, se compune din satele Dolheștii Mari, Dolheștii Mici și Poiana Rahtivanului cu reședința în cel dintâi.”

Satul se întinde pe partea mare și lină a dealului din stânga râului, un număr de case înșirându-se și pe versantul înalt din dreapta acestuia. Este străbătut de drumul județean DJ 208 Fălticeni – Dolhasca, în paralel cu calea ferată pusă în exploatare în anul 1886. Satul Dolheștii Mari este o așezare pe teritoriul căreia s-au găsit urme de cultură materială ale epocii bronzului, „cultura amforelor sferice”. În lucrarea „Toponimia românească”, Iorgu Iordan apreciază că Dolhești cu sensul „lung” apare și în ucraineană în varianta „dolh”. Numele vine și de la un oarecare stăpân „Dolh”. Satul Dolheștii Mari datează din anul 1395.

ISTORIC

Începuturile satului Dolheștii Mari, se pierd în trecutul istoric. Cea mai veche dovadă că teritoriul satului de astăzi a fost locuit din cele mai vechi timpuri este mormântul descoperit în anul 1955 de locuitorul Hapau Ion și dezvelit de o echipă de cercetători de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași sub conducerea lui Dinu Marin, mormânt care datează din perioada de tranziție către epoca bronzului, cca 1900 – 1700 î.e.n.

Denumirea satului este pomenită și în „Letopisețul Țării Moldovei” al lui Grigore Ureche, locul unde, la 12 aprilie 1457, Ștefan cel Mare l-a învins pe Petru Aron, încheindu-se cu cea mai grea perioadă de contradicții, lupte interne din istoria Moldovei, după care a urmat un timp de prosperitate, de înălțare patriotică. Cercetătorul Alexandru I. Gonța, în studiul „O problemă de geografie istorică, locul unde s-a dat bătălia între Ștefan cel Mare și Petru Aron”, a reușit să demonstreze, pe baza documentelor și izvoarelor narative, că lupta dintre cele două armate a avut loc în Dolheștii Mari, pe izlazul actual al satului Dolheștii Mari, loc larg de o parte și de alta a Șomuzului.

În anul 1470 s-a ridicat Biserica „Cuvioasa Parascheva”, ctitoria vechii familii de boieri Șendrea, reprezentată mai bine de Nicolae Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare și portar al Cetății Sucevei, mort eroic în lupta de la Râmnic din 8 iulie 1481. În pisania bisericii citim : „Ziditu-s-a această biserică înaintea anului 1481 de tatăl hatmanului Șendrea”. În acest lăcaș a fost înmormântat hatmanul Șendrea, tatăl și bunicul său, soția Maria și doi copii, Neacșa și Draga. Biserica e un edificiu din piatră cu ziduri groase și trainice, inițial fără turn, doar altar, naos și pronaos. De-a lungul veacurilor biserica a primit modificări și adaosuri.

În 1864 a început să funcționeze o școală mixtă, cu un singur învățător plătit de stat. La început s-au înscris 18 copii și până la sfârșitul acelui an numărul lor a ajuns la 42. În primii ani școala a funcționat în cadrul bisericii din sat, primul lăcaș de învățământ fiind construit din lemn în anul 1867. În 1912 a fost construită școala veche pe locul vechii școli din lemn, școală care a fost extinsă în 1948 și care astăzi se află într-un amplu proiect de reabilitare și modernizare. În prezent, la Școala Gimnazială „Hatmanul Șendrea” din Dolheștii Mari sunt înscriși un număr de 250 elevi și prescolari.
După Primul Război mondial, în anul 1927 a fost ridicat în satul Dolheștii Mari Monumentul Eroilor.

În anul 1934 se înființează Căminul Cultural. Până în anul 1959 când se inaugurează sediul actual, acesta a funcționat în cadrul școlii. De menționat că lucrările la construcția Căminului Cultural au fost efectuate cu ajutorul contribuției bănești a locuitorilor, fiind al doilea ca mărime dintre căminele culturale de comune din țară. Prin grija directorului de cămin, tradițiile reușesc să se păstreze, fiind recunoscută formația de căiuți de la Dolhești și grupul de colindătoare.

În anul 1935 a fost inaugurat sediul Dispensarului uman, sediu în care funcționează și astăzi, el urmând să intre în perioada imediat următoare într-un proiect de reabilitare, modernizare și dotare în valoare de 2.000.000 lei.

În anul 1936 se înființează prima cooperativă de consum, la inițiativa câtorva locuitori întreprinzători. În câțiva ani, concurența i-a făcut pe evrei să părăsească satul. Cooperativa s-a menținut până în 1948, când a fost transformată în Cooperativă de Stat.
Satul Dolheștii Mici apare pentru prima oară într-un document oficial în 1828, în document fiind cu numele de „Dolheștii Mică”, care avea… ”de la 1 la 5 curți”.

Conform noii împărțiri administrative, în 1871, satul Dolheștii Mici a intrat în componența comunei Dolhești. În 1875 se înființează școala și continuă până în 1877, când se desființează. Reîncepe activitatea la 6 noiembrie 1891 și continuă să funcționeze până în zilele noastre, aici fiind înscriși în prezent un număr de 200 elevi și preșcolari. Clădirea Școliii Gimnaziale din Dolheștii Mici a intrat, imediat după încheierea anului școlar 2016/2017, într-un important proiect de reabilitare și modernizare.

Între anii 1830 – 1833 a fost construită Biserica „Sfântul Nicolae”.

MEȘTEȘUGURI ȘI COMUNITATE

Localnicii se ocupau de agricultură, creșterea animalelor, țesutul pânzei, îndeletnicirea acului și prelucrarea sumanelor. În Dolheștii Mici era o salbă de pive de bătut sumani. Gospodinele puneau multă trudă și talent în confecționarea costumelor populare. Făceau haine, pantaloni, paltoane, ițari, tulpane, catrințe negre cu dungi roșii. Preoții își făceau și ei reverende și alte haine. Materii prime erau lâna și cânepa. De asemenea, se ocupau cu dogăria, rudăria, fierăria, dulgheria, confecționând putini pentru brânză, donițe, cofițe, budaie, ciubăre, căzi, coveți, războaie de țesut, piuă de bătut sare sau porumb, linguri, furci de țesut, fuse, vârtelnițe, urzare. O parte din acestea pot fi văzute în expoziția organizată în cadrul Căminului cultural. O altă meserie care se practică încă în satul Dolheștii Mici este cojocăria. Se făceau bundițe, pieptare, spentere, cojoace. Din sumane se făceau surtuce, vestoane, paltoane, fuste.

În satul Dolheștii Mici activează Grupul Folcloric „Străjerii”, condus de cel mai inimos locuitor al satului, Gheorghiță Ciocârlan. Grupul a participat la nenumărate acțiuni cu caracter cultural, reprezentând cu cinste satul natal și comuna noastră.

Satul Valea Bourei a luat ființă în urma împroprietăririi din anul 1893, când terenul aparținând Mănăstirii Râșca a fost expropriat și dat țăranilor clăcași, care îl lucrau și aveau familii numeroase. Primii locuitori care s-au stabilit în acest sat provin din Dolheștii Mari, Dolheștii Mici și Corni-Liteni. Satul este înconjurat de păduri, fiind așezat de o parte și de alta a Șoselei Dolhești – Oniceni.

În 1916 a început construcția localului pentru școală, fiind definitivată în anul 1930. Și școala din acest sat se află în plin proces de reabilitare și modernizare, aici urmând cursurile de învățământ un număr de 40 de elevi și preșcolari.

Biserica veche a fost construită din lemn între anii 1935-1942, în formă de cruce și acoperită cu tablă, din materialul adus din demolarea unei biserici a stiliștilor (n.r. – Nume dat credincioșilor unor biserici ortodoxe care mai folosesc calendarul Iulian – care datează din vremea reformei lui Caius Iulius Caesar) . Biserica a fost sfințită în anul 1942 de către mitropolitul Irineu Mihălceanu. Noul local de biserică este construit din cărămidă și acoperit cu tablă zincată.

Prezentarea a fost oferită de Cristian Bărculescu, primarul Comunei Dolhești, județul Suceava.

comments

comments