full screen background image

Ministerul Educației vrea modernizarea infrastructurii din învăţământ

Ministerul Educației își propune consolidarea, reabilitarea, modernizarea și extinderea unităților de învățământ în vederea asigurării condițiilor de siguranță, reabilitarea spațiilor de învățare pentru asigurarea condițiilor minime de funcționare, revizuirea și crearea unui cadru normativ al infrastructurii școlare propice unui spațiu de învățare, modernizarea, reabilitarea, extinderea, echiparea și flexibilizarea spațiilor de învățare din unitățile de învățământ cu nivel primar și gimnazial.

Totodată, MEN are în vedere și construirea și reabilitarea de campusuri școlare.

Aceste măsuri sunt prevăzute în proiectul “Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017 — 2023”, pus în dezbatere publică de Ministerul Educației Naționale.

În contextul acestor măsuri, MEN menționează că peste jumătate (56%) dintre elevii din România învață în școli supraaglomerate sau subutilizate.

Astfel, 22% dintre elevi învață în școli supraaglomerate, școli cu o capacitate insuficientă în raport cu numărul elevilor înscriși.

Pe de altă parte, 34% dintre elevi (aproximativ unul din trei elevi) învață în școli care au capacitate excedentară în raport cu numărul elevilor.

“Doar 30% dintre unitățile de învățământ au capacitate adecvată. În mediul urban, 14,5% dintre unitățile de învățământ au o capacitate insuficientă, comparativ cu 8,8% din mediul rural. Pe de altă parte, un mare număr de unități de învățământ din mediul urban (46%) au capacitate excedentară în raport cu numărul elevilor înscriși. Capacitatea excedentară se întâlnește cu precădere în mediul rural, unde 62,6% dintre unitățile de învățământ (aproximativ două din trei) au spațiu excedentar, fiind utilizate sub capacitatea disponibilă. În același timp, fenomenul supraaglomerării este mai larg răspândit în unitățile de învățământ secundar: 14% dintre unitățile de învățământ secundar au capacitate insuficientă în raport cu populația școlară, comparativ cu doar 2,4% dintre școlile primare”, se arată în proiect.

În proiect se mai precizează că aproximativ 30% dintre școlile din România nu au grupuri sanitare în interior, situație care afectează peste 230.000 de elevi la nivel național.

Potrivit sursei citate, în total, 2.220 de școli din România nu au grupuri sanitare în interior, iar diferența dintre mediul urban și cel rural este evidentă: 38% în mediul rural, comparativ cu 7% în mediul urban.

“În județele Vaslui și Botoșani, aproximativ unu din trei elevi nu are acces la grupuri sanitare în interior. În județele Vrancea și Teleorman, această problemă afectează aproape unu din patru elevi. Pe de altă parte, în București și în județele Ilfov și Brașov au cele mai mari procente de unități de învățământ cu toalete în interior”, se menționează în proiect.

Totodată, datele arată că situația utilităților este mai bună în grădinițele din mediul urban decât în cele din mediul rural. În mediul rural, 24% dintre grădinițe au grupuri sanitare în exterior, comparativ cu 7% din mediul urban.

Un alt aspect este acela că peste 3.000 de unități de învățământ secundar din mediul rural nu sunt dotate cu laboratoare (comparativ cu 803 unități de învățământ din mediul urban), lipsa acestora afectând 63% dintre elevii din mediul rural și 19% dintre cei din mediul urban.

De asemenea, două din zece școli din mediul urban și șase din zece școli din mediul rural nu sunt dotate cu bibliotecă.

În același proiect se arată că peste 42% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, iar aproximativ o treime dintre aceste clădiri au fost construite înainte de 1963.

AGERPRES/

comments

comments




Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza