full screen background image

60 de busturi ale unor personalități locale vor fi amplasate pe aleea pietonală din Fălticeni

Vineri, la sediul Primăriei Fălticeni, a fost anunțat un proiect urbanistic deosebit de important al municipiului – “Fălticeni 2018: Identitate naţională, recunoştinţă înaintaşilor”.

La eveniment au participat prof. Gheorghe Cătălin Coman, Primarul municipiului Fălticeni, arh. Crișan Victor Popescu, președintele Asociației „Strada Mare-Fălticeni”, inițiatorul proiectului, şi dr. Octavian Știreanu, președinte fondator al Asociației Presei Române, susținător al proiectului.

Astfel, Asociaţia „Strada Mare – Fălticeni” (denumire împrumutată de la artera centrală a oraşului) în parteneriat cu Primăria municipiului, propune dezbaterii publice şi susţinerii de către oricine este sensibil la o astfel de idee, realizarea în partea centrală a acestei străvechi localităţi a unui for public de cultură urbană – ansamblu sculptural complex – care ar urma să răspundă mai multor obiective, printre care:
• omagierea memoriei unor personalităţi care, de-a lungul anilor, au înnobilat istoria, cultura, ştiinţa şi prestigiul meleagurilor sucevene, în ţara noastră şi în lume;
• participarea într-o manieră deosebită a acestei aşezări la serbarea naţională a Anului Centenar al Marii Uniri;
• glorificarea jertfei eroilor care şi-au dat viaţa în cele trei războaie cardinale pentru destinul României – pentru Independenţă, pentru Întregirea neamului şi pentru Recucerirea teritoriului patriei;
• realizarea unei peceţi urbanistice de veritabilă identitate naţională, într-o zonă a ţării în care această identitate s-a afirmat cu prisosinţă prin personalităţi care au strălucit în diferite domenii.

Asumându-şi aceste obiective, proiectul este menit să confere zonei centrale a oraşului Fălticeni – fosta Strada Mare, actuala alee pietonală – anvergura unei veritabile „lecţii deschise”, cuprinzând trei elemente mai importante.

Memorialul Elitelor va cuprinde cca. 60 de statui (soclu şi bust) ale unor personalităţi a căror biografie este legată de această zonă, din care în primul tronson al străzii (de la Biserica „Adormirea” la str.Nicu Gane): Mihail Sadoveanu, Constantin Arseni, Ion Creangă, Grigore Vasiliu-Birlic, Eugen, Vasile şi Horia Lovinescu, Jules Cazaban, Matei Millo, Ion Irimescu, Ioan Chirescu, Aurel Băeşu, Rubin Reuven, Nicolae Labiş, Artur Gorovei, Vasile Popa, Vasile Grigorescu Catihetul, acad. Mihai Băcescu, Vasile Ciurea ş.a.

În această suită îşi vor găsi locul personalităţi care au avut o contribuţie activă la înfăptuirea Micii Uniri de la 1859, cum sunt Nicolae Gane, Neofit Scriban şi Vasile Forăscu.

Altarul Eroilor va fi reprezentat de un grup statuar dedicat unor eroi militari din acest oraş, remarcaţi, fiecare, în câte unul din cele trei războaie cruciale pentru istoria naţională: războiul de Independenţă (1878) – maior Nicolae Ioan (bust şi soclu existent, model care a inspirat întregul ansamblu), cel al Întregirii neamului (1918) – col. Gavril Danielescu, şi cel al Recuceririi teritoriului (1944) – căpitan comandor Constantin Costăchescu, comandantul submarinului „Delfinul”.

Arcul Recunoştinţei va fi un arc de triumf amplasat la capetele aleii pietonale (lângă biserica „Adormirea” şi clădirea Judecătoriei), cu următoarea compoziţie iconografică (vezi foto):
• pe avers (faţada de intrare în „Memorial”) vor fi realizate:
-simbolurile domeniilor în care au excelat personalităţile ale căror busturi se regăsesc pe aleea „Memorilul Elitelor”,
-stemele oraşului Fălticeni şi judeţului Baia;
• pe revers (faţada de ieşire din ansamblul sculptural):
-frontispiciul va cuprinde înscrisul „Marea Unire”, „1918 – Centenar – 2018” încadrat de stema României Mari (1918) şi stema actuală a României;
– cele 2 coloane care susţin arcul vor cuprinde stemele provinciilor româneşti de la Unirea Mică la Marea Unire – Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

“Tratarea unitară a acestor trei componente ale Proiectului şi complementaritatea lor evidentă sunt menite să confere acestui important oraş bucovinean anvergura unei referinţe urbanistice naţionale, pentru care Centenarul Marii Uniri „fu dară ocazia, şi nu cauza” – cum ar fi spus Nicolae Bălcescu – pentru a scoate în evidenţă valorile istorice, intelectuale şi patriotice ale acestor meleaguri.”, a declarat arh. Crişan Victor Popescu.

comments

comments