Prefectul județului Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi, a convocat luni, în ședință extraordinară, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava.
Pe ordinea de zi au fost următoarele teme:
– Prezentarea situaţiei privind poluarea râului Bistriţa din Staţia de epurare Punct de Lucru Iacobeni
– Prezentarea lucrărilor de ecologizare şi nivelul de stabilitate la halda de steril de pe iazul Tărnicioara
– Prezentarea informativă a situaţiei alunecării de teren din judeţul Vâlcea
– Aprobarea actualizării “Planului judeţean de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă”.
La primul punct al ordinii de zi au fost consultați factorii implicați în gestionarea situațiilor de urgență și a factorilor de mediu din județ.
Ca urmare a sesizării venită din partea reprezentanților SGA Suceava – punct de lucru Vatra Dornei a fost monitorizată calitatea apei râului Bistrița, aval de perimetrul minier administrat de SC SINAROM SA București – punct de lucru Iacobeni.
În urma analizelor de laborator s-a constatat o modificare a calităţii apei, respectiv o creștere a concentrației de mangan.
Societatea a fost sancţionată cu amendă contravenţională de către SGA Suceava și cu avertisment către Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava. Încărcarea apei nu a pus însă în pericol sănătatea ecosistemelor din aval și nici a populației.
Prefectul județului Suceava, în calitate de președinte al CJSU Suceava a solicitat informări periodice cu privire la impactul asupra mediului, rezultat din activitatea SC SINAROM SA, precum și măsurile întreprinse de societatea în cauză pentru eliminarea în viitor, a unor astfel de riscuri.
La cel de-al doilea punct al ordinii de zi s-a prezentat situația actuală a lucrărilor de stabilizare a iazului de decantare Tărnicioara, din comuna Ostra.
Consecință a ploilor abundente din ultima perioadă, în intervalul 27-28 mai 2017, apa rezultată din galeria de subtraversare a iazului de decantare Tărnicioara a prezentat o culoare cenușie ca urmare a încărcării rezultate din corpul iazului.
Fenomenul a intrat imediat în atenția instituțiilor care monitorizează comportarea în timp a obiectivului minier.
În perioada imediat următoare, au fost colectate probe din apa deversată cât și din emisarul natural, pârâul Brăteasa. Totodată, au fost evaluate lucrările care au fost executate pentru punerea în siguranță a iazului de decantare și comportarea acestora în timp, și mai ales, necesitatea executării unor lucrări care au fost sistate din lipsă de fonduri.
Din discuțiile purtate, a rezultat că execuția unor lucrări noi de punere în siguranță a iazului de decantare Tărnicioara, sunt imperios necesare.
Executarea acestor lucrări se face de către SC CONVERSMIN SA București
Clarificarea regimului juridic al terenului pe care vor fi amplasate lucrările de punere în siguranță a iazului de decantare și a drumului care îl deservește, este absolut necesară deoarece lucrările trebuie executate în termenul cel mai scurt și în conformitate cu normativele în vigoare, obiectivul minier trebuind monitorizat 60 de ani postînchidere, până la stabilizarea definitivă.
Mirela-Elena Adomnicăi, prefectul județului Suceava, a solicitat ca factorii de decizie de la toate nivelurile să asigure schimbul de informaţii şi documente în vederea clarificării regimului juridic a terenului pe care urmează să se execute lucrările.
Gabriel Sabin, de la Conversmin Suceava, a precizat că iazul Tărnicioara a avut o activitate istorică extragere şi exploatare minereurilor polimetalice, iar după încetarea acesteia s-a trecut la lucrări de conservarea şi stabilizare şi ecologizare. Intervenţiile au demarat în anul 2008, în timp ivindu-se şi necesitatea unora lucrări suplimentare, de securizare impuse de blocarea celor 2 canale. După calamităţile din 2012, a fost întocmit un proiect de remediere deficienţelor, însă acesta s-a împotmolit la predarea amplasamentului către constructor, “întrucât s-a intrat într-un conflict legat de o suprafaţă proprietate a Regiei Naţionale a Pădurilor”. Ion Stamin Purcaru, directorul de producţie al Conversmin Bucureşti, a reclamat lipsa de finanţare, susţinând că de la 140 de milioane de lei alocaţi în anii de început ai investiţiei, în 2017 s-a ajuns la 39 de milioane de lei. “Partea de punere în siguranţă este realizată, dar dacă nu se execută şi celelalte lucrări, inclusiv pe pârâul Scăldători, în sensul de face ecologizarea şi a asigura monitoringul, siguranţa care există astăzi se şubrezeşte. Avem făcut proiectul tehnic, însă de 1 an şi jumătate există probleme cu amenajamentele silvice. Ameninţările sunt de natură penală, iar constructorii evită să mai intre la lucrări”, a iterat Ion Stamin Purcaru.
În cadrul şedinţei ISU a prezentat situaţia alunecărilor din judeţul Vîlcea, unde, în ciuda măsurilor luate, sterilul înaintează, mai multe familii au fost evacuate, în timp ce un drum judeţean este blocat. Prefectul Mirela Adomnicăi a remarcat că în cazul în care un eveniment similar s-ar produce în judeţul Suceava, consecinţele ar fi cu mult mai grave. “Situaţia de la Vîlcea, în comparaţie cu ce avem noi la Tărnicioara, pe o scară de la 1 la 10, este la nivel 1. Ferească Dumnezeu să se întâmple şi la noi”, a punctat Mirela Adomnicăi. Primarul de la Ostra, Ion Oros, a evidenţiat că pe “un iaz de genul acesta, dacă porneşte la vale, nu-l mai opreşte nimeni, nici Dumnezeu”. “Este al treilea iaz ca mărime din Europa, iar şi oamenii sunt foarte îngrijoraţi, pentru că au casele la doar câteva sute de metri”, a spus edilul-şef de la Ostra. Ion Oros a menţionat că, din 2012, lucrurile se tot tergiversează şi întrebându-de retoric dacă “Romsilva nu este tot în România?”, în condiţiile în care în Ostra vara este foarte scurtă şi nu lasă timp prea mult intervenţiilor efective. Mirela Adomnicăi a remarcat că “bugetul este alocat”, iar executantul estimează că lucrările de stabilizarea a haldei de steril pot dura cel mult 60 de zile, iar odată cu acestea locuitorii din comuna Ostra s-ar putea simţi în siguranţă.
Ovidiu Moraru, reprezentantul Direcţiei Silvice a pus în vedere că, la o întrunirea anterioară a factorilor responsabili, s-a propus identificarea şi delimitarea suprafeţelor forestiere care pot fi ocupate temporar, până la 30 de zile, cu lucrări, însă “până acum nu s-a primit nicio situaţie”. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, a precizat că, printr-o notă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, prin care se certifică urgenţa lucrărilor, există posibilitatea demarării lucrărilor. Decizia este însă valabilă doar pentru 30 de zile, interval în care trebuie întocmită documentaţia pentru scoaterea terenului cu pricina din fondul forestier. Reprezentatul constructorului “Casa Design” a pus în vedere că “în cazul unei ploi masive, riscurile cresc de la zi la zi”. “La o viitură, ultima protecţie care există poate fi distrusă de tot. Atunci, vom ajunge în situaţia din 2012, când alarmată va fi toată zona de nord a Moldovei, chiar şi al nivel naţional”, a spus oficialul “Casa Design”.
Anca Ionce, specialist în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului spune că “greblele” din amonte, de pe iazul Tărnicioara, se blochează în permanenţă, pentru că nu există personal care să le supravegheze în permanenţă şi să le decolmateze. “Oricum, iazul, aşa cum este, nu va putea rămâne în siguranţă în viitor. Chiar şi acum putem vorbi despre o
De precizat este faptul că, în perioada 23-26 iulie 2008, ca urmare a blocării cu aluviuni a intrării în galeria de subtraversare, în amonte de barajul Scăldători s-a adunat un volum de circa 100.000 de metri cubi de apă. Dacă ploile ar fi continuat, apele puteau trece peste baraj şi antrena sterilul pe infrastructura rutieră din preajmă şi în perimetrul locuit. Fenomenul a fost deosebit unul de periculos, sterilul ameninţând localităţile Ostra, Stulpicani, Gemenea şi Frasin. De asemenea, în iunie 2006, viitura de pe pârâul Scăldători a adus cu sine cantităţi considerabile de masă lemnoasă, pietriş şi material sedimentar, acestea blocând grătarul deversor şi sonda inversă. În asemenea circumstanţe, exista pericolul inundării plajei de steril, ruperii digului, alunecării materialului depus şi invadării obiectivelor învecinate. Suprafaţa iazului de decantare Valea Tărnicioarei este de 28,5 hectare, volumul de steril de 80 de metri înălţime fiind de nu mai puţin de 15,5 milioane metri cubi. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara de suferit ar avea 120 de gospodării şi operatori economici, la toate acestea adăugându-se infrastructura de transport, reţelele de energie electrică, precum şi alimentarea cu apă potabilă a populaţiei. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a emis Acordul de mediu nr. 3/12.09.2007 pentru „Închiderea şi ecologizarea carierei Ostra”, în care sunt prinse şi lucrările de reabilitare ecologică a iazurilor de decantare Poarta Veche, Ostra şi Tărnicioara. Ecologizarea iazului de decantare Valea Străjii, era prevăzută prin Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a perimetrului Leşu Ursului, inclusiv a Uzinei de preparare Tarniţa, potrivit Acordul de mediu nr. 2/ 17.04.2008. Cea mai mare parte a sterilului provenit de la flotaţia de minereuri neferoase a fost depus pe iazul de decantare Valea Tărnicioarei.
