Cererea DNA cu privire la efectuarea urmăririi penale în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a fost respinsă, marți, de Camera Deputaților.
Au fost înregistrate 88 voturi în favoarea cererii, 183 împotrivă și 2 abțineri.
Eugen Bejinariu şi-a susţinut nevinovăţia de la tribuna Camerei Deputaţilor, afirmând că încheierea contractului privind licenţele Microsoft s-a făcut prin Hotărâre de Guvern, pe care el era obligat, ca ministru, să o semneze.
“După aprobarea contractului, după avizele de legalitate, după 13 ani, se invocă un posibil abuz în serviciu, legat strict de adoptarea acestui contract prin act normativ al Guvernului. Absurd, stimaţi colegi. Eu sunt un om corect, de bună credinţă şi tot ceea ce am făcut în activitatea mea a fost însoţit de grija şi determinarea de a face bine, de a proceda onest şi legal”, a spus deputatul.
El a explicat că acuzaţiile sunt “complet nefondate” şi le “respinge categoric”, pentru că acel contract a fost încheiat între Guvern şi Microsoft Irlanda, semnătura sa fiind în numele Guvernului şi acordată în baza unui mandat imperativ, prin Hotărâre de Guvern.
“Nicăieri în dosar nu există un indiciu că aş fi încălcat vreo lege sau act normativ (…) Eu nici nu-i cunoşteam, nici n-am avut vreo întâlnire sau discuţie cu cineva de la companie, nu am avut niciun fel de implicare sau participare la întâlniri, negoicieri, oficiale sau neoficiale, cu Microsoft sau Fujitsu sau cu intermediari ai acestora”, a mai spus Bejinariu, completând că el, ca ministru, nu avea nici atribuţii legale în negocierea contractului.
Deputatul a susţinut în faţa colegilor săi că a dat declaraţii ca martor şi a “demonstrat” procurorului de caz că deciziile au fost luate oficial înainte ca el să fie numit în Guvern, iar după semnarea contractului s-au succedat alţi miniştri care au încheiat acte adiţionale, toate având însă avizele de specialitate şi de legalitate, inclusiv de la Ministerul Justiţiei.
El a mai explicat că semnarea contractului a fost făcută prin mandatari – el în numele Guvernului, iar Fujitsu Siemens Austria în numele Microsoft Irlanda. Fujitsu a fost aleasă ca mandatar strict de către compania americană, astfel încât el nu s-ar fi putut implica în negocieri privind câştigătorii şi semnatarii.
“Domnilor colegi, repet, nu există nici măcar o probă în dosar că aş fi comis o infracţiune. (…) În acest moment există decizia CCR nr. 68 din 27 feb 2017, care stabileşte că adoptarea şi conţinutul unor acte normative în sine nu pot constitui subiect de cercetare penală. V-am prezentat toate aceste argumente astfel încât să votaţi şi dumneavoastră în cunoştinţă de cauză, conform propriei conştiinţe şi în acord cu legea”, a încheiat Bejinariu.
Agerpres
