Peste 14.000 de medici și 28.000 de asistenți medicali au plecat din România în perioada 2009-2015, mulți dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii, a declarat Viorel Hușanu, președintele SANITAS București, într-un interviu acordat AGERPRES.
În România sunt la ora actuală în jur de 14.000 de medici, deci câți mai lucrează în sistemul nostru de sănătate, cam tot atâția sunt probabil și peste hotare, spune liderul sindical. Totuși, în ultimii doi ani exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce medicii au început să fie mulțumiți de ceea ce le oferă România. Aceasta deoarece, începând cu anul 2015, s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate, dar și pentru că nu au mai găsit locuri de muncă atractive în afara țării, a arătat Hușanu.
În opinia sa, politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale și până la șefi de secție sau asistenții șefi, urmată de subfinanțarea sectorului reprezintă în continuare principalele probleme ale sistemului sanitar din România.
Șeful SANITAS București a mai vorbit în interviu despre avantajele viitoarei Legi a salarizării unitare pentru sistemul medical, despre discrepanțele din sector pe partea de sporuri, de echivalarea studiilor pentru asistenții medicali din România, de noul departament de medici ce urmează să fie lansat în luna martie în cadrul federației, dar și despre programele de pregătire oferite membrilor SANITAS.
Hușanu susține că “plicul” nu va dispărea din spitalele din România, însă este optimist că personalul medical se va dezobișnui de această practică, odată cu creșterea veniturilor, adăugând că “trebuie să lucrăm și la pacienți și la gândirea românului de a nu mai da….șpagă”.
AGERPRES: Autoritățile au anunțat că vom avea o nouă Lege a salarizării unitare în acest an. Ce schimbări va aduce această nouă lege a salarizării pentru sistemul sanitar din România?
Viorel Hușanu: Am avut deja o întâlnire cu doamna ministru (Olguța Vasilescu, ministrul Muncii n.r.) și cu reprezentanții celorlalte sindicate și se pare că în a doua parte a anului 2017 se va concretiza. Dacă legea, așa cum ni s-a promis, este pe structura legii promovate de Rovana Plumb (fost ministru al Muncii n.r.) este o lege discutată și agreată de toate sindicatele. Discutând ulterior întâlnirii cu doamna Olguța Vasilescu și cu cei din sănătate, ni s-a garantat că această lege va aduce venituri substanțiale atât medicilor cât și asistenților medicali, de fapt întregului sistem medical.
AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în ceea ce privește creșterea salariului minim în sectorul bugetar la 1.750 de lei de la 1 iulie și care considerați că vor fi efectele în sistemul sanitar?
Viorel Hușanu: Așa cum am spus înainte, prin efectul legii, dacă ea va fi implementată anul acesta, sistemul de salarizare din sănătate și asistenta socială va fi ok pentru anul 2017. Plecând de la salariul minim, de 1.450 de lei acum, sau 1.750 de lei cât este propunerea, noi suntem avantajați. Noi, sistemul sanitar sau bugetarii din ansamblul sistemului, dar am văzut că sunt colegi de la alte sindicate care se opun, pentru că sectorul privat ar putea să fie afectat de această majorare a salariului minim la 1.750 de lei. Nu înțeleg de ce, pentru că ei, cei din privat, își pot negocia salariul oricând, nu îi oprește nicio lege să își negocieze lunar salariul, pe când pe noi, în sistemul bugetar, acel salariu minim ne-ar ajuta, pentru că se stabilește anual sau dacă ținem cont de istoric, odată la câțiva ani.
AGERPRES: Care sunt în momentul de față principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din România și care ar fi soluțiile în opinia dumneavoastră, pe termen scurt, mediu și lung?
Viorel Hușanu: Până în anul 2015 au fost probleme multiple, legate de salarizare, dar acum aș vrea să încep cu principala problemă: politizarea excesivă a sistemului. S-a ajuns ca și șeful de secție sau asistentul-șef să fie numiți pe criterii politice și cum se schimbă Guvernul, ministrul, structura politică în România, așa sunt schimbați și ei, dar așa au fost schimbați și în trecut. Din 2015 s-au mai stabilizat atât sistemul de salarizare, cât și schimbările astea politice. Sunt manageri care sunt de 3-4 ani de zile și sper să rămână în continuare cei care au dovedit că sunt performanți. Aceasta ar fi principala problemă a sistemului, respectiv politizarea excesivă. Apoi subfinanțarea. Noi am solicitat, cei de la sindicate, ca bugetul sănătății să fie undeva la 6% din PIB, ceea ce ar fi mulțumitor. În momentul de față este undeva la 4,6% din PIB, anul trecut a fost la 4,3% din PIB, undeva la 7 miliarde de euro, deci dacă s-ar mai suplimenta puțin s-ar rezolva și această problemă. În trecut, o altă problemă a fost blocarea posturilor, dar și aici s-au mai schimbat lucrurile începând cu anul 2015. În anul 2009, Guvernul Boc, pe atunci, a blocat angajările în sistemul de sănătate și asistență socială. Acest blocaj, plus blocarea salariilor la nivelul anului 2009, a dus la exodul medicilor și asistenților medicali.
În prezent, în sistemul de sănătate există 231.000 de salariați, din care avem 14.000 de medici și, ca să faceți o comparație, tot 14.000 de medici au plecat în perioada 2009 — 2015 din România. Deci, câți medici mai sunt în prezent în sistemul de sănătate, tot atâția mai sunt probabil și peste hotare. Cel mai grav este că au ajuns să profeseze în alte meserii. Sunt medici care poate acum sunt ospătari, îngrijitori, poate sunt în alte domenii, iar statul roman cheltuie o avere ca să pregătească un medic. Pe cei mai buni, cei din afară îi fură și îi folosesc foarte bine în sistemul lor de sănătate, dar cei mediocri sau care nu și-au găsit locul de muncă în afară lucrează în alte domenii. Din 2015 am constatat însă că acest exod a început să se întrerupă. Foarte puțini medici și asistenți medicali au mai plecat din 2015 și până astăzi.
AGERPRES: Care considerați că ar fi principalul motiv ce a determinat oprirea acestui exod al medicilor peste hotare?
Viorel Hușanu: Nu știu care este motivul principal. Probabil că nici acolo nu mai sunt locuri de muncă atractive, poate sunt mulțumiți de ceea ce le oferă în prezent România, pentru că din anul 2015 — spun anul de referință 2015 deoarece atunci s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate — și dacă vă amintiți, atunci, rezidenții au primit o bursă. Cred că valoarea salariului minim pe economie. Era referință la salariul minim din 2009. Dacă vă amintiți, de la 1 ianuarie 2015 s-a majorat, nesemnificativ, dar a fost un prim pas, cu 100 de lei venitul fiecărui salariat din sănătate și asistență socială.
Tot din anul 2015 s-au reîntregit salariile, adică s-au recuperat cei 25% tăiați de Guvernul Boc. Tot din 2015, în octombrie, Guvernul Ponta, dar a fost meritul ministrului Bănicioiu (ministrul Sănătății n.r.), la presiunea SANITAS, s-au mai acordat încă 25% în sănătate și încă 37% în asistență socială, iar în 2016 am reușit, după șapte ani, să aducem și sporurile la nivelul anului 2016. Practic, dacă ne raportăm la anul 2009, în perioada 2015 — 2017 s-au dublat salariile în sănătate și în asistență socială și cred că este un motiv pentru personalul medical de a nu mai pleca din țară.
AGERPRES: Din datele pe care le dețineți, câți medici au plecat să muncească în afara țării anul trecut?
Viorel Hușanu: Nu am o cifră exactă pentru 2016 referitoare la numărul medicilor care au plecat, dar pot să vă spun că foarte mulți și-au depus actele în vederea plecării în anul 2015 și tot foarte mulți au mai renunțat să mai plece, din moment ce acest pachetul salarial a devenit atractiv, din moment ce pe piața europeană nu mai există nici veniturile atât de mari, cât existau în perioada 2009-2010, și nici oferte atât de vaste de locuri de muncă în domeniul asistenței sociale. Fiind mulțumiți de ceea ce au găsit în momentul de față în România au evitat să meargă să muncească în alte domenii. Eu cred că în 2016 au plecat foarte puțini, nu am cifra exactă, dar vă repet cifra exactă pentru perioada 2009-2015: 14.000 de medici plecați și 28.000 de asistenți medicali.
AGERPRES: Câți medici și asistenți mai sunt în România la ora actuală și care ar fi necesarul raportat la populația țării?
Viorel Hușanu: În prezent, în sistemul de sănătate sunt 231.000 de salariați, din care sunt 23.000, deci aproximativ 10% personal TESA și 14.000 de medici în sistemul public de stat. Nu știu în privat câți medici sunt. E greu să faci o statistică deoarece sunt aceiași medici care lucrează la stat și foarte puțini angajați din structura proprie a privatului. Deci 14.000 de medici care lucrează în sistemul public și aproape 200.000 de asistenți și alt personal de specialitate. Și aici mă refer la biologi, biochimiști, farmaciști, registratori, infirmiere, brancardieri. Deci cam aceasta este cifra — 231.000 — după structura pe care v-am expus-o.
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre eliminarea discrepanțelor pe partea de sporuri acordate medicilor și asistenților? Dar despre situația legată de gărzile medicilor?
Viorel Hușanu: Prin ordonanța 43/2016 s-a dat posibilitatea medicilor să își încheie un al doilea contract individual de muncă, aferent perioadei de gărzi. A fost un lucru pozitiv, apreciat, a dus la creșterea veniturilor pentru toți medicii care efectuează program de gardă, dar nu a fost de ajuns. Marea majorare a veniturilor s-a produs prin ordonanța 20/2016, aprobată prin Legea 250/2016 și prin aplicarea sporurilor la salariul actual, de la salariul din 2009. Aici vă dau un exemplu concret, să vedeți discrepanță, cazul unei infirmiere pentru că acolo se poate vedea cel mai bine. O infirmieră, pentru timpul efectuat în cursul nopții, primea un spor de 15%, raportat la salariul din 2009, care 15% raportat la un venit de 670 de lei reprezenta practic 100 de lei, pentru oricâte ore de noapte ar avea. Nu era atractiv, evita să facă nopți, se crease o stare de nemulțumire. Acum, aplicându-l la salariul actual și crescând și salariul, probabil o infirmieră poate să câștige pentru timpul efectuat noaptea undeva la 300 — 400 de lei.
AGERPRES: Au fost incluse toate categoriile profesionale în ordonanța care a majorat salariile din sănătate?
Viorel Hușanu: V-aș relata o situație, care este de actualitate și pe care încercăm să o rezolvăm pentru că oamenii în prezent asta așteaptă de la noi, de la sindicatul SANITAS. Cu toate că v-am relatat că în anii 2015 și 2016 s-a încercat printr-o serie de acte normative îndreptarea unor situații discriminatorii din trecut, în prezent sunt câteva scăpări. Probabil, cineva care a redactat nu a fost atent sau s-a grăbit și a omis câteva categorii profesionale, dar noi încercăm să le rezolvăm și vă dau un exemplu concret. Ordonanța 20/2016, care se voia să repare inechitățile existente în sistemul de sănătate, a omis personalul TESA și au fost creșteri de venituri pentru personalul medical, dar TESA a rămas pe dinafară. Nu este normal ca un jurist, ca un economist să fie plătit cu 1.000 și un pic de lei, maximum 2.000 de lei, iar prin pixul economistului să treacă miliarde de lei. Atunci am cerut repararea acestor inechități, amendamentul la Ordonanța 20, care s-a transpus în Legea 250/2016.
Leave a Reply