Prevenirea faptelor cu violenţă este o prioritate constantă a poliţiştilor. Atunci când actele de violenţă se manifestă în famili, problematica devine mult mai complexă, urmările şi implicaţiile generate putând afecta, uneori, iremediabil evoluţia copiilor.
Tocmai de aceea, în cadrul Săptămânii Prevenirii Criminalităţii poliţiştii derulează campania “Tăcerea te face complice – Opreşte violenţa!”. Campania îşi propune responsabilizarea tuturor în a denunţa faptele de violenţă, astfel încât să poată fi prevenire din timp potenţiale drame şi tragedii.
La nivelul întregului judeţ au avut loc întâlniri cu cetăţenii, iar poliţiştii de proximitate au mesr în familiile în care au fost înregistrate fapte de violenţă pentru a vorbi cu victimele şi a gestiona evoluţia ulterioară a situuţiilor conflictuale.
Un aspect important al campaniei este promovarea ordinului de protecţie – un instrument legsilativ extrem de util în vederea prevenirii recidevei faptelor cu violenţă.
Astfel, la nivelul tuturor posturilor de poliţie vor exista formulare tipizate de solicitare a ordinului de protecţie, poliţiştii urmând să consilize victimele şi să le expună posibilitatea formulării unei astfel de cereri. Trebuie precizat că în primele 6 luni ale anului 2016 au fost solicitate 17 asemenea ordine de protecţie, faţă de doar 7 în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Legea nr. 217/2003 privind combaterea violenţei în familie a fost modificată la finalul anului 2015, mai exact pe 30 decembrie, atunci când în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 979 a fost publicată Legea nr. 351/2015, act normativ care deja îşi produce efectele.
Concret, potrivit documentului, cererile pentru emiterea ordinului de protecţie pentru victimele violenţei în familie se vor judeca de urgenţă, în termen de cel mult 72 de ore de la depunerea cererii.
“Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie”, scrie în actul normativ menţionat anterior.
Măsura, adoptată de parlament în luna decembrie, vine în contextul în care, până acum, soluţionarea cauzelor privind emiterea ordinului de protecţie se realiza foarte greu, termenele de judecată fiind adesea prelungite.
Înainte de a-i fi aduse modificări, în Legea privind combaterea violenţei în familie era stipulat, la art. 27, faptul că un ordin de protecţie emis în condiţiile legii se judecă”de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie”, fără a fi însă prevăzut un termen – limită.
Conform legii, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica, ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe masuri, respectiv obligatii sau interdictii.
Obligatiile si interdictiile care pot fi impuse agresorului prin ordinul de protectie:
Se poate dispune:
– evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate
– reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei
– limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu poata veni in contact fizic cu victima
– obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate,
– interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic
– interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod de comunicare actual si accesibil cu victima, obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute
– incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora
Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. Instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
Masurile pot fi dispuse pentru o perioada de maxim 6 luni, putand fi prelungit in baza unei noi cereri.
Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima.
Exemplu:
Intr-o sentinta civila pronuntata in aceasta materie de o Judecatorie din Bucuresti, agresorul a fost obligat la pastrarea fata de reclamanta si copilul acesteia a unei distante minime de 300 m, cu exceptia prezentei in sala de judecata la termenele de judecata privind divortul.
De asemenea, aceeasi distanta trebuie pastrata, potrivit dispozitiilor instantei fata de resedinta victimei – anterior domiciliu comun al sotilor – si fata de scoala unde studiaza copilul.
Agresorului ii este interzis orice contact direct, telefonic sau de alta natura cu reclamanta si minora, acesta fiind obligat sa predea politiei orice arme detinute, existand suspiciunea ca se afla si la acest moment in posesia unei arme de foc.
Prin acelasi ordin de protectie, locuinta copilului a fost stabilita la mama, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de divort.
Hotararea a fost comunicata de indata sectiei de politie competenta a o pune in aplicare.
Calitatea procesuala activa
Semnificativ e faptul ca atat victima personal, cat si reprezentantul legal pot introduce cererea pentru emiterea ordinului.
Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de “reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.”
Sigur ca acest articol intareste atat autoritatea organizatiilor non-guvernamentale acreditate, dar si responsabilitatea lor. Se impune gasirea unei formule in care se exprima acest acord pentru nu a putea fi contestata calitate procesuala, precum si acordul victimei.
La depunerea cererii nu se plateste taxa de timbru.
Punerea in executare a ordinului
Art. 27 arata ca pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei.
Formularea determina interpretarea logica relativa la faptul ca nu este necesar a se apela la un executor judecatoresc ( ca in varianta “ clasica“ a procedurii evacuarii ) – ceea ce ar presupune plata onorariului executorului, solicitarea catre instanta de a se incuviinta executarea silita, deci costuri importante – ci se apeleaza direct la politie.
Sanctiunea nerespectarii ordinului
Incalcarea oricareia dintre masurile dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an.
In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Este cert ca la acest moment ordinul de protectie si insasi aplicarea acestei masuri reprezinta un element de noutate pentru sistemul legislativ romanesc, ca de altfel si pentru institutiile abilitate sa il puna in executie.
Leave a Reply