După lungi negocieri, luna viitoare va fi semnat în sfârşit memorandumul de înfiinţare a companiei care va construi viitoarele reactoare 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Controlată de guvernul de la Beijing, compania China General Nuclear va avea 51% dintre acţiuni, iar Nuclearelectrica 49%. Prioritare la atragerea de fonduri europene vor fi proiectele energetice desfășurate împreună cu țările vecine, inclusiv cu Moldova. Însă Uniunea Europeană va pune mare accent și pe reabilitările termice ale blocurilor. În România anvelopările s-au desfășurat cu spor doar în perioadele electorale și de multe ori calitatea lucrărilor a fost îndoielnică. Un studiu citat de Euractiv estimează că Uniunea Europeană va economisi între 80 și 153 de miliarde de euro până în 2050 dacă va reuși să scape de risipa de energie a clădirilor.
„Trebuie să dăm și o notă optimistă, pentru că de curând s-a votat, inclusiv în consiliul de supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, înființarea noii societăți care va duce la cea mai mare investiție de după Revoluție, un grup de 600 MW la Rovinari”, a spus Andrei Gerea, ministrul Energiei.
Noua termocentrală pe cărbune de la Rovinari va costa un miliard de euro și se vorbește despre ea încă din 2012. Dar, după ce a semnat memorandumul și scrisoarea de intenție, compania chineză care va realiza proiectul, China Huadian, a cerut garanții de stat pe care Uniunea Europeană le interzice. Guvernul de la București dă de înțeles că până la urmă s-a ajuns la o soluție de compromis. Aceeași companie chineză se numără și printre cele care vor să participe la un alt proiect de un miliard de euro, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lapuștești. Este de asemenea un proiect vechi, iar utilitatea sa a fost pusă la îndoială de studiile realizate în ultimii șapte ani. În vară, trei consorții chinezești, a câte două companii, au intrat în cursa finală pentru realizarea hidrocentralei.
Dacă toate aceste proiecte ar avansa, investițiile chinezești s-ar apropia de fondurile europene pe care le are România la dispoziție până în 2020 pentru sectorul energetic.
„Cred că e foarte important de menționat că în cadrul exercițiului bugetar următor vor veni în România aproape 5 miliarde de euro pentru activități legate de așa-numita Uniune a Energiei, cum ar fi eficiența energetică a clădirilor, care va primi aproape 1,3 miliarde de euro, iar 3,7 miliarde euro vor fi alocate pentru alte proiecte importante”, a spus Maros Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energiei.
Prioritare la atragerea de fonduri europene vor fi proiectele energetice desfășurate împreună cu țările vecine, inclusiv cu Moldova. Însă Uniunea Europeană va pune mare accent și pe reabilitările termice ale blocurilor. În România, anvelopările s-au desfășurat cu spor doar în perioadele electorale și de multe ori calitatea lucrărilor a fost îndoielnică. Un studiu citat de Euractiv estimează că Uniunea Europeană va economisi între 80 și 153 de miliarde de euro până în 2050 dacă va reuși să scape de risipa de energie a clădirilor.
