Luni, 5 octombrie, de Ziua Mondiala a Educatorilor, cele trei federaţii reprezentative din învăţământ, respectiv Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”, F.S.L.I. şi F.N.S. “Alma Mater” au organizat o dezbatere pe tema “Educaţia – 2018”.
Gazda evenimentului a fost Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”, prin Colegiul Naţional “Sfântul Sava” din Bucureşti.
Preşedintele U.J.S “Pro-Educaţia”, Traian Corneliu Pădureț, ne informează despre discuţiile din cadrul manifestării:
“Dezbaterea l-a avut ca moderator pe Alexandru Cumpănașu, invitați fiind Președintele României – Klaus Iohannis, Premierul României – Victor Viorel Ponta, Liviu Marian Pop – Ministrul Dialogului Social, Ministrul Educatiei – Sorin Câmpeanu, Ecaterina Andronescu, presedintii tuturor partidelor, reprezentantii organizațiilor parintilor, elevilor și studenților din Romania.
Din partea organizatorilor au participat presedintii celor trei federatii reprezentative din invatamant si liderii judeteni ai acestora din toate judetele tarii, unii fiind insotiti si de membrii birourilor executive. Din partea sindicatelor au fost prezenți cca. 400 de participanți reprezentând cca. 400.000 angajați din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar din România, care, la rândul lor, reprezintă peste un milion de persoane – membri ai familiilor acestora, în mod normal – toți fiind interesați de sistemul educațional din România.
Cu toate că au confirmat participarea la această dezbatere, au fost ,,prezenți prin lipsă,, presedintele României, premierul României, toți președinții partidelor politice – indiferent de orientare !!! Din partea UNPR a fost delegat să participe, în lipsa presedintelui organizației, dl. Senator Haralambie Voichițoiu. Presedentia, premierul si presedinții celorlalte partide politice nu au avut nici măcar decența de a trimite câte un reprezentant.
Prin această poziție, toți cei care reprezintă la nivel înalt cetățenii României au dovedit, încă o dată, că pentru ei educația nu este primordială, că angajații din educație sunt importanți doar la alegeri, și nu în ultimul rând, că noi, cadrele didactice din sistemul de învățământ românesc nu am reușit să-i convingem pe decidenții politici, atunci când ,,au trecut,, prin școală, de importanța acesteia.
S-a menționat faptul că dl. Sorin Câmpeanu, ministrul educației, dorește efectiv schimbarea în bine a întregului sistem educațional, dar fără sprijin politic nu va putea realiza mare lucru. Tocmai de aceea era importantă prezența tuturor decidenților politici la această dezbatere.
Dezbaterea s-a structurat astfel:
1. Finanțarea învățământului și cercetării
S-a solicitat mărirea anuală a procentului din P.I.B. alocat astfel ca în anul 2020 să se primească 6% din P .I.B. ,astfel: 2016 – 4,5 % din PIB, 2017 – 5 % din PIB, 2018 – 5,3% din PIB, 2019 – 5.6 % din PIB, 2020 – 6% din PIB. Această alocare ar permite și creșterea investiției în resursa umană.
2. Depolitizarea funcțiilor de conducere, de îndrumare și control.
Accederea în funcțiile de conducere,de îndrumare și control din învățământ trebuie să se realizeze exclusiv pe criterii de competență profesională și calității morale, fără nici un fel de amestec al politicului – așa cum se întâmplă în acest moment la toate nivelurile.
3. Reforma curriculară.
Pentru o integrare mai rapidă pe piața muncii a absolvenților se impune o reformare radicală a programelor școlare, în sensul de a se pune accent pe partea aplicativă și nu pe cea informativă. De asemenea, oferta educațională trebuie corelată cu cerințele mediului economic.
4. Stabilitatea legislației în domeniul învățământului.
Legea educației trebuie adoptată prin consensul tuturor factorilor implicați direct în procesul de învățământ și al partidelor politice, astfel ca ea să fie stabilă cel puțin pentru un ciclu de învățământ.
O lege a educației stabilă înseamnă și o legislație secundară stabilă, având drept consecință inclusiv debirocratizarea actului educațional.
5. Reforma politicilor de resurse umane.
O salarizare motivantă, care să reflecte importanța și calitatea muncii pe care o prestează, va fi în beneficiul procesului de învățământ, al elevilor, al studenților și al mediului economic. Creșterea prestigiului social va conduce la sporirea interesului pentru cariera didactică. Trebuie pus accent și pe o rigurozitate mai mare a formării inițiale și continue, având drept efect creșterea calității actului educațional.
În același timp, personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământ trebuie să fie investit prin lege cu exercițiul autorității publice, astfel încât să se garanteze un climat de ordine, disciplină și respect în timpul desfășurării actului educațional.
6. Integrarea europeană a învățământului superior românesc.
Calculul corect al standardului de cost per preșcolar/elev/student și stabilitatea acestuia reprezintă calea sigură pentru o educație performantă, precum și pentru dezvoltarea instituțională. Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat, pe cicluri de studii,va genera o motivare suplimentară a mediului academic.
Dezbaterea s-a încheiat în jurul orei 19,00. Președinții celor trei federații din învățământ s-au arătat mai hotărâți și mai uniți ca niciodată și au promis că vor depune toate eforturile pentru a face cunoscute doleanțele celor din sistemul educațional, inclusiv prin deplasarea unor delegații către factorii decidenți absenți la această dezbatere.
O zi simbolică a fost tratată rușinos, jignitor, de unii politicieni care au ajuns în funcții importante și cu ajutorul nostru.”
