Evreii sărbătoresc, săptămâna acesta, Rosh Hashanah, adică Anul Nou, în zilele de 24 și 25 septembrie.
Conform calendarului iudaic, anul care începe poartă cifra 5776.
Anul Nou evreiesc nu are o dată fixă, deoarece calendarul iudaic este lunar, schimbându-se după apariția astrală a Lunii.
De obicei, sărbătorile de Anul Nou evreiesc sunt în lunile septembrie sau octombrie.
Rosh Hashanah începe ciclul celor mai importante sărbători evreiești, fiind urmată la numai zece zile, de cea mai mare sărbătoare evreiească, Yom Kippur – Ziua pocăinței.
În aceste zile se mănâncă, conform tradiției, măr înmuiat în miere (ca să prefigureze un an dulce), cap de pește (pentru ca fiecare să fie “cap” și nu “coadă”), rodii și multe alte fructe.
În această perioadă salutul este Șana Tova, urarea de un an mai bun.
Mai multe despre Anul Nou evreiesc și despre tradițiile poporului evreu a spus, la VIVA FM Rădăuți, Igo Koffler, președintele comunității evreilor din localitate.
“Spre deosebire de alte religii la care aceste sărbători sunt vesele, pline de distracție, mese și chefuri, la poporul evreu sunt un pic diferite. În afară de două-trei sărbători vesele care sunt exact ca la celelalte religii, aceste sărbători se manifestă mai mult prin rugăciuni în Temple și în Sinagogi. Se pornește de dimineață cu rugăciunile tipice care sunt bine stipulate în Tora. O să aduc de Yom Kippur care este Ziua Sfântă, cea mai mare zi din calendarul evreiesc, Ziua Iertării, un oficiant de la Botoșani să facă o rugăciune și pentru populația mozaică din municipiul Rădăuți.”
După zece zile de la Anul Nou, evreii sărbătoresc Yom Kippur (Marea Iertare), cea mai mare sărbătoare religioasă. În calendarul ebraic Yom Kippur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tişri (lună care corespunde ultimei jumătăţi a lui Septembrie şi primei jumătăţi a lui Octombrie din calendarul gregorian), şi continuă până la apusul soarelui următoarei zile. Președintele comunității evreilor din Rădăuți, Igo Koffler, a vorbit, la VIVA FM, despre cum respectă poporul evreu această sărbătoare.
“Cea mai mare sărbătoare evreiască și cea mai sfântă este Yom Kippur, care urmează după zece zile, și care se mai numește și Marea Iertare. Se celebrează după zece zile de la Rosh Hashanah. Este o sărbătoare în care se ține un post sever, strict, de 25 de ore calculate de la apusul soarelui până la apariția a doua zi a stelelor pe cer. Este un post negru și orice băiat peste zece ani și orice fată de peste doisprezece ani au obligația să-l țină. Bineînțeles că bolnavilor li se dau cantități mici de hrană ca să nu li se întâmple ceva, dar de Ziua Iertării, obligația fiecărui evreu sau de confesiune mozaică este să țină acest post și să se roage, și în primul rând se roagă pentru iertarea dușmanilor și apoi pentru iertarea păcatelor comise de prieteni și de ei înșiși. Toată sărbătoarea începe seara cu o rugăciune specifică până la ora 9.30 – 10.00 după care se pleacă acasă. A doua zi dimineață, la ora 9.00, încep toate rugăciunile etapizate cu anumite pauze, și se închid seara, pe la ora 19.30, când apar stelele pe cer. Se termină sărbătoarea cu oficiantul care suflă din cornul sacru, un corn de berbec, shofar se numește, apoi lumea merge acasă și mănâncă după acest post de 25 de ore.”
Doina CRAIU
Radio VIVA FM Rădăuţi
