În anul 1844, a luat fiinţă, în Rădăuţi, o şcoală românească, cu trei clase, cunoscută sub numele de “Şcoala lui Gheorghe Popadiuc”.
Din anul 1844 până în anul 1902, cursurile cu elevii s-au desfăşurat într-o casă de lemn, cu două săli.
Din 1902, cursurile s-au desfăşurat într-un local nou, construit la insistenţele fostului director, Gheorghe Popadiuc.
În cursul anilor a fost suplimentat numărul sălilor de clasă.
Din anul 1973, în cadrul şcolii funcţionează şi două grupe de grădiniţă.
Astăzi, grădiniţele, structuri ale şcolii, au spaţiu de funcţionare separat.
Elevii sunt antrenați de colectivul de cadre didactice în diverse activități școlare și extrașcolare, la care participă cu interes și cu pricepere.
Sălile de clasă sunt suficiente în acest moment și nu sunt suprasolicitate de numărul elevilor înscriși, deși aceasta este una dintre problemele cu care se confruntă multe școli la început de an școlar.
Actualul director al Școlii “Gheorghe Popadiuc”, profesorul Marcel Colibaba a vorbit la VIVA FM despre recenta aniversare a școlii și cum a fost ea marcată.
“Școala Gheorghe Popadiuc există din 1902, s-au aniversat deja 100 de ani de la aniversarea sa. Înființarea a fost posibilă cu contribuția și implicarea puternică a învățătorului Gheorghe Popadiuc, consilier local și chiar primar al Rădăuțiului, într-o perioadă foarte grea pentru România, 1918 – 1928. Gheorghe Popadiuc, născut la 1865, ar fi împlinit astăzi 150 de ani. L-am omagiat în aprilie, la 4 aprilie 2015, pentru aniversarea a 150 de ani de la naștere. Cu ocazia aceasta, la biblioteca Municipală Rădăuți a avut loc un simpozion marcat de elevii școlii noastre, actuali, și cei care au studiat la această școală, precum și de alte personalități ale Rădăuțiului”.
Profesorul Colibaba a vorbit şi despre funcția de director, pe care o ocupă de doi ani, și care i-a adus multe satisfacții, dar, pe alocuri, și unele dezamăgiri.
Se luptă cu mentalitățile unora dintre cei cu care colaborează, însă aceasta pare a fi cea mai mică problemă, și oricum nu e una care să nu poată să fie rezolvată.
“Conduc școala de doi ani, din 2013, și partea cea mai frumoasă este că am ajuns manager la școala unde m-am format din începuturi, am urmat grădinița și cursurile primare la această școală. Este o satisfacție deosebită să pot contribui la amenajarea acestei școli, la organizarea ei pentru a forma noi și noi generații. Desigur că există și dezavantaje atunci când ai o funcție de conducere. Nu neapărat într-o școală, în orice instituție bugetară există dezavantaje generate de sistem. Nu neapărat la ideea de sistem politic, ci de sistem social. Există la un moment dat blocaje, există parametri pe care nu poți să-i controlezi tu, din instituția ta. Și atunci, acelea sunt dezavantajele cele mai neplăcute ale funcției de manager. În ceea ce privește zona internă a instituției, dezavantajele sunt generate în primul rând de mentalități. Mentalitățile celor cu care relaționezi. În cazul meu, mentalitățile unei comunități, mentalitățile colegilor, mentalitățile cu care elevii vin din familie. Mentalitățile celor care ar trebui să se ocupe de bunul mers al instituției”.
În primăvara acestui an, Școala “Gheorghe Popadiuc” din Rădăuți a primit vizita Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, care a evaluat și verificat activitățile școlare în care sunt implicați elevii, prezența lor la ore, dar și relația care există între școală, părinți și elevi.
Calificativul primit în urma evaluarii este de “bine” spre “foarte bine”, fapt care e bine meritat și care i-a bucurat pe toți cei imlplicați în proiectul educațional.
“Am avut, în luna mai a acestui an, un feedbak deosebit de bun din partea comunității, a colectivului de părinți, a colectivului de elevi, cu ocazia viztei de evaluare externă a organismului numit ARACIP – Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. Cu acest prilej, au fost verificate activitățile și înscrisurile, probele înscrisurilor din ultimii trei ani, prilej cu care s-au realizat și interviuri cu elevii, cu cadrele didactice și cu părinții. Am avut satisfacția ca, la sfârșitul controlului, să obținem 19 calificative de “foarte bine”, 20 de “bine” și două de “satisfăcător”. Cele de “satisfăcător”, unul dintre ele a fost pentru dotarea cu calculatoare, care vă spuneam că suferă la această dată, dar o vom rezolva. În concluzie, calificativul majoritar este “bine” spre “foarte bine”. E un lucru visat, dar muncit de întreg colectivul de cadre didactice, de elevi și de părinți. Nu de toți, bineînțeles. În fiecare zonă există persoane implicate și mai puțin implicate. Așadar, relația școală – părinte – elev, la școala noastră, consider că este în stare de normalitate, cu un mare sprijin avut din partea părinților care au venit din străinătate, care au avut ocazia să vadă și alte școli și să înțeleagă, și eventual să discute cu ceilalți părinți despre cerințele unei școli în etapa actuală. Una din cerințe este cea privind siguranța elevilor, care este o preocupare majoră a noastră”.
Doina CRAIU
Radio VIVA FM Rădăuţi
