full screen background image

Românii din diaspora cer o strategie coerentă pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale

romani diaspora     Românii din diaspora solicită autorităților române să adopte o strategie să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, cetîțenii români susțin că doresc să aibă parte de acelați tratament pe care îl au românii din Republica Moldova.

”Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Nu vreau să atac pe nimeni şi nimeni să nu se simtă jignit, dar la poziţiile astea mari, la funcţiile astea mari, cam des se schimbă conducători. Cum unul începe să cunoască zona, vine altul care trebuie să o viziteze, să cheltuie banii pentru benzină şi bilete de avion. Rezolvarea e simplă, haideţi să se facă o strategie”, a spus părintele protopop Bojan Alexandrovici, scrie Mediafax.

Preotul propune să se implementeze o strategie pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale, întocmai ca cel al “fraților maghiari”.

”Modificăm şi facem şi noi. Îi respect pe fraţii maghiari pentru că ei ştiu cum să facă. Aşa o să ştim cum putem să facem ca să fie un Departament care să funcţioneze oricine ar veni la putere. Şi ori de câte ori s-ar schimba ministrul sau secretarul de stat, să existe structura care să-şi facă treaba ei. Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. (…) Nu putem generaliza lucrurile, Secretariatul pentru culte ne-a ajutat foarte mult. Dacă instituţia Guvernului poate, înseamnă că şi altele pot. Dar e problema lipsei de dialog între ele şi mai e problema lipsei strategiei pentru românii de pretutindeni. Dacă nu vom face asta, credeţi-mă, în 50 de ani o să căutaţi oameni în Timoc pe care să-i plătiţi cu aur uscat ca să păstreze ce a mai rămas şi nu nu o să-i mai găsiţi”, a spus părintele Bojan.

El a subliniat că nu există nicio diferenţă între vlahi şi români, că ”vlah este egal român”, şi s-a întrebat când vor primi românii din Serbia cetăţenia română.

Totodată, părintele a menţionat că în Valea Timocului se deschid, în ultima vreme, biblioteci cu mii de cărţi pe care oamenii nu le pot citi, pentru că ei nu ştiu limba română decât în grai, în timp ce banii puteau fi folosiţi pentru şcoli în limba maternă sau pentru funcţionarea unor şcoli duminicale la biserici.

La rândul său, Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în utimii 25 de ani, ”aproape în fiecare an” a făcut apel ”în pustiu” la Bucureşti, la Sofia şi la Uniunea Europeană, ”că neamul românesc dispare din Bulgaria”.

El a povestit că în Bulgaria comunităţile româneşti au ridicat 17 şcoli, care au fost însă închise ”de Departamentul pentru românii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finanţare. În aceste condiţii, copiii nu mai vorbesc limba română.

Şi Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor români un mesaj: ”Uniţi-vă!”

Preşedintele Fundaţiei Culturale ”Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a afirmat că situaţia comunităţii româneşti din Ucraina ”se înrăutăţeşte de la un an la altul”.

”Când preşedintele României (Klaus Iohannis – n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus Tărâţeanu.

Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, consideră că principala problemă a românilor din diaspora este păstrarea identităţii naţionale.

Vicepreşedintele Comiterului Românilor din Serbia, Stefan Mihailov, care îi reprezintă pe românii din Voivodina, a declarat că ”este obligaţia României” să nu îi uite, pentru că dacă nu se va face nimic, vor fi ”pe calea pierzaniei”.

Prezent la dezbaterile de luni, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni (CRP) din Senatul României, Marcel-Dumitru Bujor, a remarcat, în acest context, că România poate fi considerată un model în ceea ce priveşte tratarea minorităţilor naţionale în cadrul Uniunii Europene, în vreme ce minorităţile româneşti din state precum Ucraina, Serbia, Ungaria sau Transnistria nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităţilor sale.

Senatorul a precizat că bugetul alocat de statul român susţinerii proiectelor comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării ”este oarecum insuficient pentru nevoile comunităţilor româneşti”.

Şi deputatul PSD Angel Tîlvăr, ministru delegat al Românilor de Pretutindeni, a transmis un mesaj participanţilor la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), susţinând că înţelege ”sacrificiile pe care le fac adesea românii de peste hotare pentru a-şi putea manifesta identitatea”.

”La frontierele UE şi NATO există comunităţi de români care s-au aflat, în ultimele decenii, în situaţii complicate, când accesul la învăţământul în limba maternă sau exprimarea credinţei au cunoscut obstacole şi îngrădiri. În Serbia şi Ucraina, românii au demonstat că sunt deja cetăţeni europeni în avans”, a menţionat el.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a criticat lipsa înalţilor demnitari ai statului român de la lucrările Universităţii Românilor de Pretutindeni.

”Probabil sunt în vacanţă. Liderii comunităţilor româneşti nu sunt în vacanţă, ei lucrează pentru că au de apărat identitatea acolo de unde sunt ei, identitatea a sute de mii de români”, a spus Eugen Popescu.

comments

comments