Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, două proiecte de lege prin care se transpun în legislația românească prevederile Directivei 2014/49/UE a Parlamentului European și Consiliului privind schemele de garantare a depozitelor. Pentru a pune în acord cadrul legislativ național cu noua Directivă europeană s-a optat pentru transpunerea acesteia prin două legi: o lege care reglementează cadrul general de organizare și funcționare a schemelor de garantare a depozitelor bancare și o lege prin care se armonizează funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care, în prezent, este singura schemă de garantare a depozitelor existentă în România, cu noile prevederi adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Prevederile Directivei 2014/49/UE urmăresc, cu prioritate, eliminarea acelor diferențe din legislațiile țărilor membre în domeniul schemelor de garantare a depozitelor care au impact direct asupra nivelului de protecție a deponenților garantați. În acest sens, principalele elemente de noutate aduse de proiectul de Lege privind schemele de garantare a depozitelor sunt:
– recunoașterea a două regimuri de administrare a schemelor de garantare a depozitelor, respectiv public sau privat;
– reglementarea dreptului sistemelor instituționale de protecție și al schemelor contractuale de garantare, respectiv scheme cu administrare privată, de a beneficia de recunoaștere oficială ca scheme de garantare a depozitelor, în situația în care îndeplinesc condițiile specifice prevăzute;
– reglementarea procedurii recunoașterii oficiale a unei scheme de garantare a depozitelor administrată privat, de către Banca Națională a României, desemnată ca autoritate cu competențe de supraveghere a acestei categorii de scheme de garantare a depozitelor;
– introducerea posibilității fuzionării schemelor de garantare a depozitelor din diferite state membre sau a creării unor scheme transfrontaliere;
– impunerea unui regim explicit de supraveghere pe baze continue, de către Banca Națională a României, a activității schemelor de garantare a depozitelor oficial recunoscute pe teritoriul României și care sunt administrate privat;
– impunerea în sarcina sistemelor de garantare ce nu beneficiază de recunoaștere oficială a obligației de a dispune de resurse la un nivel adecvat îndeplinirii obligațiilor asumate;
– introducerea posibilității acceptării de către schemele de garantare a depozitelor ca o parte din contribuția anuală a fiecărei instituții de credit participante să poate fi sub formă de angajamente de plată, fără a depăşi 30% din totalul resurselor financiare disponibile ale respectivei scheme de garantare a depozitelor (SGD);
– instituirea obligației schemelor de garantare a depozitelor de a participa la finanțarea măsurilor de rezoluție aplicabile instituțiilor de credit membre, în situațiile în care măsurile de rezoluție asigură continuitatea accesului deponenților la depozite;
– determinarea, începând cu anul 2016, a contribuțiilor instituțiilor de credit la schema de garantare a depozitelor pe bază de risc, utilizând metodele stabilite de schema de garantare și aprobate de Banca Națională a României în calitate de autoritate de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și autoritate de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor;
– reglementarea mecanismului de întrajutorare între schemele de garantare a depozitelor din diferite state membre, ca mecanism alternativ de accesare rapidă de către acestea a resurselor necesare plății compensațiilor, prin împrumuturi de la alte scheme de garantare a depozitelor;
– reducerea, de la 20 la 7 zile lucrătoare, a termenului de plată a compensațiilor către deponenți;
– stabilirea obligației schemei de garantare din România de a asigura plata compensațiilor către deponenți la sucursale din România ale instituțiilor de credit din alte state membre, participante la schema de garantare din statul membru de origine, care are responsabilitatea legală de garantare a depozitelor, inclusiv a celor atrase prin sucursala din România, după primirea de la aceasta a sumelor reprezentând compensațiile de plătit și a instrucțiunilor necesare realizării plăților;
– lărgirea sferei de produse și de deponenți care beneficiază de garantare, fără a mai fi excluse de la garantare depozitele întreprinderilor (altele decât microîntreprinderile și întreprinderile mici şi mijlocii) și nici cele aparținând persoanelor desemnate în calitate de administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere, auditori, acţionari semnificativi ai instituţiei de credit în cauză, ale celor care au această calitate în cadrul altor societăţi din grupul instituţiei de credit, ale membrilor familiilor persoanelor fizice menţionate mai sus, precum şi ale terţelor persoane care acţionează în numele acestora;
– introducerea unui nivel țintă al resurselor financiare uniform pentru toate schemele de garantare a depozitelor din Uniunea Europeană, care să asigure un grad de protecție similar pentru toţi deponenții din statele membre, acesta fiind de minim 0,8% din depozitele acoperite de schema de garantare. În prezent, potrivit cadrului de reglementare aplicabil, unica schemă de garantare a depozitelor existentă în România, respectiv Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, stabilește anual, cu aprobarea Băncii Naționale a României, gradul-ţintă de acoperire a expunerii sale. Ulterior intrării în vigoare a pachetului legislativ privind Fondul de garantare a depozitelor bancare și schemele de garantare a depozitelor, Fondul de garantare a depozitelor bancare va stabili anual, cu aprobarea Băncii Naționale a României, nivelul – ţintă al resurselor financiare.
Al doilea act normativ derivat din Directiva 2014/49/UE, Proiectul de Lege privind Fondul de garantare a depozitelor bancare, stipulează că Fondul va continua să dețină funcția de schemă de garantare a depozitelor, de administrator al fondului de rezoluție bancară, precum și pe cea de acționar la o instituție de credit-punte.
Pentru a păstra aceste funcții, se acordă Fondului de garantare a depozitelor bancare statutul de entitate administrată public, respectiv aflată în administrarea Băncii Naționale a României.
Totodată, BNR, în calitate de autoritate de rezoluție, va asigura controlul asigurării resurselor schemei de garantare a depozitelor și ale fondului de rezoluție bancară, cu implicarea în decizii a Ministerului Finanțelor Publice.
În plus, în scopul asigurării implementării corecte a cerințelor privind administrarea prudentă a resurselor, va fi verificată respectarea obligațiilor privind investirea și utilizarea resurselor aferente schemei de garantare a depozitelor și, respectiv, aferente fondului de rezoluție bancară de către firma de audit care efectuează auditul statutar al Fondului.
În cadrul Fondului se va garanta menținerea secretului profesional, potrivit prevederilor cu caracter exhaustiv cuprinse în Directiva 2014/59/UE; de asemenea, se vor asigura standarde solide de guvernanță corporativă și conformare cu cele mai bune practici prevăzute în principiile enunțate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și Asociația Internațională a Asigurătorilor de Depozite referitoare la transparență, independență operațională, independență politică etc.
