full screen background image

Subcomisar Ileana Iacob, ofițer sociolog IPJ Suceava: “Noi nu trebuie să intrăm în rolul de copil, noi trebuie să îl educăm pe copilul nostru”

Dimineti Animate iacob     În data de 25 mai, la nivel mondial este marcată Ziua Internaţională a Copilului Dispărut.

Cu această ocazie, polițiștii din cadrul Inspectoratului Județean Suceava au desfășurat, în perioada 18-24 mai, activități de informare, responsabilizare și conștientizare, acțiunile preventive fiind canalizate către toate categoriile de tineri cu grad de risc victimal.

Prezentă în studioul Radio VIVA FM a fost subcomisar Ileana Iacob, ofițer sociolog în cadrul IPJ Suceava, care a răspuns cu drag la toate întrebările matinalilor Andrada și Călin.

Ileana Iacob: ”Anul trecut, la nivelul IPJ Suceava au fost înregistrate 115 de cauze  de  dispariţii de minori. Dintre acestea, 92,5% au fost plecări voluntare, intenţionate ale minorilor de la domiciliu sau de la centrele de ocrotire a minorilor, pe o perioadă nedeterminată. 71,3% au fost plecări voluntare din mediul familial şi 28,7% plecări din centre de plasament sau de la asistenţi maternali. Dintre minorii dispăruţi, 71% sunt de sex feminin şi 29% sunt de sex masculin şi 54,6% provin din mediul rural şi 45,4% provin din mediul urban. Dintre minorii dispăruţi, 36,2% erau cunoscuţi în evidenţe pentru dispariţii anterioare, dintre aceştia 10,2% mai fugiseră de acasă sau din centrele de plasament cel puţin o dată, iar restul de 26% fugiseră de mai multe ori.”

Problemele sunt, de cele mai multe ori, în interiorul familiei, de acolo de unde copiii încep să plece.

Ileana Iacob: “Noi oamenii, ne naştem, şi învăţăm de-a lungul timpului diferite roluri sociale. Primul rol social, şi cel mai important, este acela de copil. Odată cu dezvoltarea universului nostru social, începem să învăţăm alte roluri, ajungând în cele din urmă la rolul de iubită, de mamă, de soţie, etc. Sunt convinsă că pentru fiecare dintre noi e repede de identificat cât de uşor jonglăm noi, oamenii, cu rolurile sociale pe care le avem. Însă, foarte mulţi dintre noi rămânem blocaţi pe un anumit rol social, cel de copil, şi nu reuşim să devenim părinţi cu adevărat. De multe ori, văd în relaţia dintre părinţi şi copilul lor, că rolurile sunt aproape egale. De multe ori, am văzut un părinte care se comportă ca un copil cu propriul lui copil. Noi nu trebuie să intrăm în rolul de copil, noi trebuie să îl educăm pe copilul nostru. Nu trebuie să îi răspundem cu aceeaşi monedă, ca şi cum am fi un partener de joacă. Noi nu suntem un partener de joacă, noi reprezentăm autoritatea faţă de acest copil şi e responsabilitatea noastră să îl educăm.”

Părinţii trebuie să aibă atenţia necesară suficientă pentru a remarca semnele comportamentelor disfuncţionale care pot degenera.

Ileana Iacob: “Cu siguranţă, aţi văzut copilaşi de un an care abia se ridică in picioare, cad şi se lovesc de colţul mesei. Ce face mama sau bunica?? O să bată colţul mesei, în loc să îl mângâie, şi să îi spună: ”dar să ştii că şi pe el îl doare…” Deci, ce învăţăm noi? Când cineva ne produce o supărare, ne revoltăm într-o manieră fizică. Asta învaţă copiii de mici. Poate că ar fi mai bine dacă am schimba maniera, şi i-am spune copilului: “ştiu că te doare, dar să ştii că şi pe el îl doare…” Hai să încercăm să fim mai atenţi data viitoare.”

Acţiunile de prevenire şi de informare cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile generate de plecările voluntare ale copiilor de la domiciliu vor continua şi în perioada următoare şi vor fi intensificate, avându-se în vedere şi faptul că se apropie sezonul estival şi vacanţa de vară, perioade în care se înregistrează o creştere a acestor cazuri.

comments

comments