Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, o lege în Parlament, pentru prima dată în mandatul său, şi cere ca parlamentarii să se mai uite o dată asupra unor prevederi.
Este vorba despre legea pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie şi despre care arată îi dădea drepturi premierului Victor Ponta.
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, legea pentru care s-a cerut reexaminarea are ca obiect de reglementare recunoaşterea de către România, printr-o declaraţie, a jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie, “ca obligatorie şi fără acord special, în relaţia cu orice alt stat care acceptă aceeaşi obligaţie, adică sub condiţie de reciprocitate, în legătură cu orice diferend referitor la fapte sau situaţii apărute după data formulării declaraţiei, fiind exceptate de la aceste dispoziţii unele diferende expres stabilite“.
“Articolul 4 din legea supusă reexaminării prevede că Guvernul României poate decide, prin hotărâre, asupra modificării sau retragerii declaraţiei, cu informarea Parlamentului. Această dispoziţie poate conduce la interpretarea potrivit căreia Guvernul, printr-un act cu forţă juridică inferioară legii, respectiv printr-o hotărâre, poate să modifice sau să lipsească de obiect această lege“, se menţionează în comunicatul de presă.
Potrivit Preşedinţiei, “nu este respectat principiul ierarhiei actelor normative, prevăzut la Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, precum şi normele de tehnică legislativă – reglementate prin Legea nr. 24/2000 – potrivit cărora modificarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior. Totodată, prin acest text de lege, Guvernului i se oferă prerogativa de a modifica un act legislativ emis de puterea legiuitoare, cu condiţia informării Parlamentului“.
“Învederăm faptul că, potrivit dispoziţiilor din Constituţia României, hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legii. Aşadar, Guvernul poate să aplice această declaraţie prevăzută prin prezenta lege sau să interpreteze aplicarea declaraţiei la cazuri sau diferende concrete, dacă este cazul. Astfel, în ipoteza în care Guvernul, prin intermediul unei hotărâri, va dori să modifice sau chiar să retragă această declaraţie, acest lucru îl va putea face numai cu informarea Parlamentului. În acest caz, Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, este autoritatea competentă să decidă anularea acestei prerogative/posibilităţi dată prin lege Guvernului, prin intermediul unei modificări legislative“, se mai menţionează în cererea de rexaminare.
Dacă preşedintele nu va fi mulţumit de lege nici după retrimiterea în Parlament, atunci Klaus Iohannis o poate ataca la Curtea Constituţională.
Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind acceptarea de către ţara noastră a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie.
Potrivit raportului Comisiei juridice, până în martie 2014, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii printr-o declaraţie depusă în baza articolului 36 din Statutul CIJ, dintre acestea 21 fiind membre ale Uniunii Europene.
Declaraţia asumată se depune la Secretarul General al ONU şi rămâne în vigoare până la data notificării Secretarului General al ONU prin care se retrage sau se modifică declaraţia.
