Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe se reunesc luni pentru a-şi exprima hotărârea de a ameliora cooperarea în lupta împotriva terorismului după atentatele de la Paris, dar şi pentru a dezbate situaţia privind Rusia, care au relaţii tensionate.
Cooperarea în materie de informaţii, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate pentru liderii europeni după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, şi vasta operaţiune antijihadistă de la sfârşitul săptămânii trecute din Belgia pentru dejucarea unor atacuri împotriva poliţiei.
Reuniunea de luni le va permite europenilor să îşi afişeze hotărârea de a acţiona rapid, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Interne de la Riga din 28 ianuarie şi mai ales a summitului şefilor de stat şi de guvern europeni din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului şi “combatanţilor” europeni care se întorc din Siria sau Irak.
Dovadă a mobilizării internaţionale, mai mulţi şefi ai diplomaţiei UE vor participa, de asemenea, joi la Londra la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie şi Statele Unite între ţările membre ale coaliţiei împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic (SI), care atacă în Irak şi Siria.
Între miniştrii UE, discuţiile de luni riscă să fie foarte agitate în special pe principalul punct de pe agendă şi anume relaţiile cu Moscova. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste de la sfârşitul Războiului Rece.
Cele 28 de ţări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic şi care sunt adeptele unei severităţi accentuate, şi cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancţiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia.
