Preşedintele italian Giorgio Napolitano, în vârstă de 89 de ani, a demisionat miercuri, a anunţat preşedinţia Republicii într-un scurt comunicat. Napolitano “a semnat în această dimineaţă, la ora 10.35 (11.35 ora României) actul de demisie”, anunţă comunicatul.
Scrisoarea de demisie a fost transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Laura Boldrini, care urmează să convoace adunarea “marilor electori” în termen de 15 zile, preşedintelui Senatului, Pietro Grasso, care va asigura interimatul şi şefului Guvernului, Matteo Renzi.
Ales pentru prima dată în 2006 şi reales în aprilie 2013 în lipsa unui acord în Parlament cu privire la un alt candidat, Napolitano nu şi-a ascuns niciodată intenţia de a demisiona înainte de încheierea celor şapte ani de mandat, în 2020, din cauza vârstei înaintate şi a problemelor de sănătate.
Cursa pentru găsirea unui succesor al acestuia a fost lansată la jumătatea lui decembrie, atunci când Napolitano a anunţat că intenţionează să nu mai rămână mult timp la conducerea ţării, asigurând că îşi va termina mandatul odată cu încheierea preşedinţiei italiene a UE.
În primele trei tururi de scrutin, un candidat trebuie să întrunească majoritatea de două treimi din totalul de 1.009 “mari electori” – deputaţi, senatori şi 58 de reprezentanţi ai regiunilor – pentru a fi ales, însă la cel de-al patrulea tur de scrutin este necesară majoritatea simplă.
Şeful Guvernului, Matteo Renzi, a promis în repetate rânduri în ultimele săptămâni că va fi ales un candidat în cel de-al patrulea tur de scrutin.
Partidul Democrat (PD) dispune de un minim de 415 senatori şi deputaţi, cărora li se adaugă câteva zeci de aliaţi. Dar în 2013, peste 100 de membri ai PD au refuzat să voteze pentru fostul lor lider, Romano Prodi.
Un acord cu Silvio Berlusconi privind o personalitate de centru-stânga este posibil, dar PD riscă să îl respingă încă o dată şi să caute mai degrabă o personalitate susceptibilă să placă Mişcării Cinci Stele a lui Beppe Grillo.
Renzi a recunoscut că găsirea unui succesor va fi “delicată şi dificilă” şi şi-a exprimat speranţa că va fi ales un “arbitru echilibrat şi înţelept, un garant al instituţiilor, care să fie deasupra partidelor”.
“Alegerea preşedintelui Republicii, ca şi cea a Papei, este complet imprevizibilă şi, contrar unui conclav, nu are nici măcar susţinerea Duhului Sfânt”, a scris miercuri La Stampa într-un editorial.
Printre numele posibililor succesori ai lui Napolitano se numără Romano Prodi, fostul şef al Guvernului Giuliano Amato, fostul primar al Romei Walter Veltroni, miniştrii Pier Carlo Padoan (Economie) sau Roberta Pinotti (Apărare), dar niciunul nu pare în măsură să întrunească un consens.
Citat deseori, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a declarat pentru săptămânalul Die Zeit că aceasta “nu este treaba sa”. Fostul comisar european Emma Bonino, posibil outsider, a anunţat luni că suferă de cancer.
