Premierul Victor Ponta, şi omologul său ucrainean, Arsenie Iaţeniuk, au semnat, joi, la Kiev, un acord privind micul trafic la frontiera dintre cele două ţări, prilej cu care Ponta a înmânat părţii ucrainiene un document prin care autorităţile de la Bucureşti solicită deschiderea unui consulat.
Solicitarea este ca acest consulat să fie deschis în regiunea ucraineană Transcarpatia, în localitatea Solotvino.
De partea cealaltă, şi Ucraina intenţionează să deschidă un consulat în Sighetul Marmaţiei.
“Este încă un pas pentru liberalizarea regimului vizelor. În ceea ce priveşte acest acord, 500.000 de cetăţeni ai Ucrainei pot să viziteze România fără viză”, a spus Iaţeniuk, despre acordul bilateral.
Premierul Ponta a precizat că România susţine ridicarea cât mai curând a vizelor pentru Ucraina, o ţară pe care o consideră nu numai vecină, ci şi prietenă.
“Dacă cineva mă întreba până azi care sunt relaţiile dintre România şi Ucraina, îi spuneam: <<Doar vecini>>. De azi, suntem şi prieteni, nu doar vecini”, a spus Ponta.
Referitor la acordul semnat, Ponta a apreciat că aproape două milioane de cetăţeni ai celor două state pot beneficia de facilitatea oferită.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi omologul său ucrainean, Andrii Deşciţa, au semnat în primăvară, la Bruxelles, Acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina. Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 kilometri situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de kilometri de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de kilometri.
Conform MAE, de prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră. Persoanele menţionate mai sus pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.
Potrivit Guvernului, permisul ste eliberat de autorităţile României sau Ucrainei în maximum 60 de zile de la primirea cererii însoţită de toate documentele necesare. Aceste persoane trebuie să dovedească că sunt în posesia unui paşaport valabil, că locuiesc, în mod legal, de cel puţin 3 ani în zona de frontieră, că au motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei româno-ucrainene, nu prezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale României, respectiv Ucraine sau ale oricărui stat membru UE şi că nu fac obiectul unei expulzări sau a unei interdicţii.
Pentru eliberarea permiselor de mic trafic nu sunt percepute taxe.
Permisul este valabil pentru o perioadă de la 2 la 5 ani, fără a putea depăşi durata de valabilitate a paşaportului titularului.
Persoanele care beneficiază de prevederile Acordului se supun controlului de frontieră asemeni oricărei alte persoane, însă autorităţile de frontieră nu vor aplica ştampile de intrare sau ieşire pe permisele de mic trafic.
Alături de permisul de mic trafic, persoana care beneficiază de prevederile Acordului trebuie să fie în posesia unui paşaport valabil.
Autorităţile de frontieră ale României sau Ucrainei au dreptul să refuze intrarea sau să reducă termenul de şedere pe teritoriul statului lor a persoanelor care beneficiază de dispoziţiile Acordului.
Pentru asigurarea punerii în aplicare în mod corespunzătoare a Acordului, documentulprevede că fiecare parte contractantă va deschide o nouă misiune consulară pe teritoriul celeilalte părţi, pe bază de reciprocitate. Locaţia precisă a acestor misiuni consulare va fi comunicată pe cale diplomatică.
În vara anului trecut, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, declara că autorităţile de la Kiev solicită României acordarea gratuită a vizelor pentru cetăţenii ucraineni şi extinderea până la 5 ani a duratei de şedere, faţă de maximum şase luni cât este în prezent.
Leave a Reply