full screen background image

Probleme la Transporturi: Investițiile au fost tăiate puternic

autostrada     Absorbția fondurilor europene în primele cinci luni ale anului la Transporturi a fost una dezastruoasă, iar oficialii europeni privesc cu îngrijorare situația și cu neîncredere măsurile autorităților menite să salveze din fondurile europene care se vor pierde din decembrie 2015, a afirmat pentru HotNews o sursă apropiată discuțiilor.

Totodată, investițiile în primele patru luni au scăzut la minimul ultimilor ani, trăgând în jos și lucrările de infrastructură cu 27%.

Mai mult, în aceste zile se creionează ultimele detalii privind MasterPlanul pe Transport, iar oficialii CE sunt îngrijorați de soarta autostrăzii Sibiu-Pitești, o autostradă pe care partea română încearcă să o “transforme” din calcule într-o investiție prea scumpă și greu de realizat, totul pentru a finanța și realiza alte autostrăzi prin țară.

Oficialii europeni sunt îngrijorați de absorbția scăzută a fondurilor europene pe Transport

Oficialii Comisiei Europene s-au declarat îngrijorați de ritmul foarte scăzut al absorbției fondurilor europene la îacest început de an. Aceștia au purtat, de curând, discuții la București cu autoritățile din Transporturi.

Cu toate că nu există riscul pierderii de fonduri pe anul acesta, reprezentanții Comisiei Europene s-au arătat îngrijorați față de întreaga perioadă financiară și susțin că multe dintre proiecte vor avea o absorbție mult mai mică decât cea planificată.

Deși autoritățile de la București caută măsuri prin care să contracareze riscul decomiterilor, oficialii europeni s-au arătat sceptici și nu au prea multe speranțe în ceea ce privește evitarea pierderilor fondurilor europene.

Totodată, oficialii europeni au avertizat că regulile nu vor mai fi schimbate pentru România în sensul unei prelungiri, iar proiectele din infrastructură vor trebui continuate pe fondurile din următorul exercițiu financiar 2014-2020, urmând ca fondurile de până acum să se piardă de tot.

Cifre îngrijorătoare pentru CNADNR

Potrivit Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport (AMPOST), ”până la sfârșitul lunii mai a anului în curs, pentru proiectele finantțte prin POST din Fondul European de Dezvoltare Regională, a fost înregistrat un grad total de autorizare de 4,93%, iar pentru proiectele finanțate prin Fondul de Coeziune, 3,89%”.

În cazul Autostrăzilor și a Drumurilor Naționale, potrivit AMPOST, pe Fondurile de Coeziune au fost planificate în primele cinci luni ale anului circa 269 de milioane de lei, din care au fost autorizate doar 95,7 milioane de lei (adică circa 35,5% din totalul planificat).

În plus, în lunile februarie și martie, atunci când au fost planificați peste 100 de milioane de lei, CNADNR nu a absorbit niciun leu, iar în luna mai a reușit să absoarbă mai puțin de un sfert din cât era planificat.

Per total, din cât este planificat în 2014, CNADNR a reușit până la finele lunii mai să absoarbă aproximativ 8,53% din Fondurile de Coeziune.

Pe fondurile europene de dezvoltare regionale situația e și mai tristă. Din 57,6 milioane de lei planificați în total în primele cinci luni, doar 7,5 milioane au fost absorbiți (adica 13%).

Din totalul planificat pe întreg anul 2014, până în luna mai, pe FEDR, CNADNR a reușit să absoarbă mai puțin de un procent, 0,91%.

CFR: În aprilie s-a reușit contraperformanța de a se absorbi 1,13% din cât era planificat

La CFR, deși în singurele două luni cu finanțare europeană nerambursabilă pe Fonduri de Coeziune planificate – aprilie și mai – gradul de absorbție a fost de 53,94%, respectiv de 34,46%. În realitate, în total, pe întreaga sumă planificată în 2014, în primele patru luni s-a reușit o absorbție de doar 2,06%.

Până în prezent, pe fondurile de dezvoltare regională FEDR s-a reușit doar 1,94% din totalul planificat în 2014.

Ministrul Fondurilor Europene: Absorbția fondurilor europene pe primele cinci luni, sub așteptările avute inițial

Situația absorbției fondurilor europene pe domeniul Transporturilor a fost recunoscută, duminică, și de către Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a admis că absorbția fondurilor europene pe primele cinci luni a fost sub așteptările avute inițial. Chiar și așa, Teodorovici s-a arătat optimist că rata absorbției va mai crește până la finalul anului.

În plus, până în 31 decembrie 2015, atunci când este termenul de decomitere a fondurilor europene nerambursabile, România va trebui să absoarbă 2,9 miliarde de euro, adică tot ce a rămas necheltuit până acum dacă nu dorește să piardă banii definitiv.

Pentru a contracara riscul de decomitere, Transporturile conduse de Dan Șova au stabilit o strategie pentru absorbția de fonduri europene pe toate tipurile de lucrări de infrastructură, strategii aprobate prin memorandumuri în Guvern.

Lucrările de infrastructură au scăzut cu 27%

Potrivit unor surse din sistem, o explicație parțiala a slabelor rezultate financiare este că multe contracte din fondurile europene au fost semnate cu foarte mare întârziere de către actuala guvernare, iar lucrările, aflate abia la început, nu au un ritm susținut care să duca la un decont substanțial din fondurile europene alocate.

Măsurile menite să sporească gradul de absorbție în Transporturi au fost luate cu mare întârziere, deși riscul decomiterii fondurilor europene era cunoscut de către autorități încă de anii trecuți.

O altă explicație indicată de sursele consultate de HotNews a fost și reducerea puternică a investițiilor în primele luni ale anului, totul cu scopul ca Guvernul să țină sub control deficitul bugetar în prima parte a acestui an dublu electoral.

Cifrele execuției bugetare pe primele patru luni ale anului arată tocmai un sold primar pozitiv față de unul negativ în urmă cu un an, dar și reducerea semnificativă a investițiilor.
Practic, volumul lucrărilor de construcții a scăzut în primele patru luni ale acestui an cu 8,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai mare declin fiind consemnat de lucrările inginerești sau de infrastructură, de circa 27,3%, arată datele ajustate sezonier publicate de Institutul Național de Statistică, scrie Ziarul Financiar.

Investițiile în primele patru luni: 2014 – 0,9% din PIB / 2013 – 1,55% din PIB / 2012 – 1,64% din PIB

Spre comparație, în primele 4 luni din 2013, cheltuielile pentru investiții erau de 9,7 miliarde lei (1,55% din PIB), iar în 2012 cheltuielile pentru investiții erau de 10,23 miliarde lei (1,64% din PIB).

Astfel, față de anii anteriori, sumele alocate investitților în primele luni din 2014 au scăzut cu mai bine de jumătate de procent din PIB, o scădere substanțială.

Realizarea completă a Autostrăzii Sibiu – Pitești, din nou incertă

Pe lângă discuțiile privind slaba absorbție a fondurilor europene, reprezentanții Comisiei Europene au discutat la București și despre MasterPlanul General de Transport (MPGT), document aflat în centrul criticilor severe transmise de Bruxelles atunci când s-a analizat Acordul de Parteneriat pentru exercitiul financiar 2014-2020 transmis de România.

Astfel, oficialii europeni spun că MasterPlanul a înregistrat progrese, însă că documentul nu este încă gata. În plus, reprezentanții CE spun că în aceste zile se definitivează unele aspecte esențiale ce vor fi incluse în forma finală a MPGT-ului.

Unul dintre aceste aspecte esențiale se refer- la autostrada Sibiu-Pitești, o autostrad- pe care partea român- încearcă să o “transforme” din calcule într-o investiție prea scumpă și greu de realizat, în dauna altor autostrăzi pe reteaua TEN-T Core din țară care ar fi teoretic mai utile și mai ușor de construit.

Intențiile autorităților românești ridică temeri în rândul oficialilor europeni

De altfel, intențiile și calculele autorităților din Transporturi se regăsesc parțial și într-un document prezentat recent de către Comitetul de Monitorizare a POS-T.
Astfel, intențiile oficialilor de la București vizează realizarea tronsoanelor de capăt ale autostrăzii Sibiu – Pitești și anume Sibiu-Boita și Pitești-Curtea de Argeș (inclusiv ramura Curtea de Argeș – Rm Vâlcea) și să amâne realizarea tronsonului de mijloc (esențial pentru ca întreaga autostradă să fie pe deplin utilă, abia după anul 2020) pe urmatorul exercițiu financiar.

Cu banii europeni economisiți din nerealizarea completă a autostrăzii Sibiu-Pitești, autoritățile de la București au în plan să facă alte autostrăzi pe rețeaua TEN-T Core prin alte zone din țară, mai ales că în ultimele două luni au scos la licitație numeroase noi studii de fezabilitate.

comments

comments




Leave a Reply

avatar