Procurorii DNA au început urmărirea penală in rem în dosarul privind acordarea ilegală de subvenţii agricole, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, dare şi luare de mită, înşelăciune, spălare de bani şi prezentarea de documente sau declaraţii false pentru a obţine pe nedrept fonduri europene.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, miercuri, 13 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Suceava şi Dâmboviţa, printre care şi la sediul central al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, precum şi la sediul APIA Suceava, într-un dosar privind acordarea ilegală a unor subvenţii pentru exploataţii agricole şi asociaţii zootehnice.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în această cauză s-a dispus începerea şi apoi extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, înşelăciune, dare de mită, luare de mită, spălare de bani şi folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Cercetările în acest dosar, făcute de procurorii DNA Suceava, vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri, ce nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate.
Anchetatorii susţin că, pentru obţinerea ilegală de subvenţii în domeniul zootehnic, doctori veterinari din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava, în complicitate cu doctori veterinari concesionari, au înfiinţat exploataţii fictive de creştere a animalelor pe numele unor fermieri, le-au înregistrat în Registru Naţional al Exploataţiilor şi în Baza Naţională de Date a ANSVSA, în vederea obţinerii pe nedrept de la APIA Suceava a primelor care se acordă producătorilor agricoli în cadrul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic.
Astfel, pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, doctorii veterinari suspectaţi în acest dosar ar fi modificat, în Baza Naţională de Date a ANSVSA – SNIIA, data înfiinţării exploataţiilor sau a mişcărilor de animale, în unele cazuri fiind utilizate exploataţii virtuale.
Totodată, potrivit procurorilor, având în vedere cercetările efectuate de DNA Suceava începând cu luna decembrie 2013, reprezentanţi ai APIA Suceava şi APIA central au făcut o serie de demersuri astfel încât să facă dificile acţiunile de control ale persoanelor sau institiţiilor abilitate ori au încercat să transfere responsabilitatea pentru prejudiciu exclusiv în sarcina solicitanţilor subvenţiilor.
“În acelaşi context, medicii veterinari concesionari au falsificat documente pentru a induce în eroare echipele de control, i-au instigat pe fermieri la mărturie mincinoasă referitor la faptul că au deţinut animalele pentru care au fost depuse cereri de subvenţie, dar că între timp le-au tăiat şi consumat”, a precizat DNA.
În această cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii Suceava şi de sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
Printre persoanele vizate în această anchetă sunt directorul executiv adjunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, şi directorul general al APIA central, Gheorghe Benu, precum şi medici veterinari de la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, un avocat, un preot, poliţişti şi fermieri, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit procurorului-şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, la APIA Suceava s-a constituit un grup de funcţionari cu atribuţii de verificare şi aprobare a dosarelor de subvenţie care a admis la plată cereri de acordare a sprijinului financiar cu încălcarea prevederilor legale unor persoane fizice şi juridice care nu îndeplineau condiţii de eligibilitate, prin falsuri, prin accesarea bazelor de date şi modificări în fals.
Surse judiciare au declarat că 59 de exploataţii au fost înfiinţate fictiv de către un medic pentru obţinerea ilegală de sprijin financiar de la APIA Suceava. Verificarea, gestionarea şi aprobarea plăţilor în cazul celor 59 de dosare, pentru care APIA Suceava a estimat un prejudiciu de peste 483.000 de lei, a fost oprită ca urmare a verificărilor iniţiate şi solicitate de DNA Suceava, şi nu, ca urmare a constatărilor proprii ale angajaţilor APIA.
Din documentele anchetatorilor mai rezultă că 40 de exploataţii au fost înfiinţate retroactiv, iar pentru 67 au fost depuse cereri pentru subvenţii de către alte persoane decât fermierii care le deţin. De asemenea, la 127 de exploataţii s-a constatat, la controlul efectuat în teren şi în Baza Naţională de Date, respectiv SNIIA, la care aveau acces şi funcţionarii APIA Suceava, că nu existau sau nu erau înregistrate animale.
Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.
Procurorul-şef al DNA Suceava a declarat că în acest caz au fost implicaţi şi medici veterinari din Suceava, dar şi funcţionari ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, iar activitatea infracţională a fost coordonată de directorul adjunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, care “a avut sprijinul necondiţionat” al directorului general al APIA central.
În urma percheziţiilor făcute miercuri vor fi aduse cu mandat la audieri, la DNA Suceava, cinci persoane de la Bucureşti şi 15 din Suceava – funcţionari ai APIA, ai DSVSA, medici veterinari.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele ridicate deja de procurori pentru a fi duse la DNA Suceava se află şi directorul general al APIA, Dorel Gheorghe Benu.
Începerea urmăririi penale este o activitate care se realizează in rem, pentru că toate condiţiile legale referitoare la declanşarea urmăririi sînt legate exclusiv de fapta penală. Astfel, potrivit art. 228, C.p.p., organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cînd a fost sesizat, în una din modalităţile prevăzute de lege (denunţ, plîngere, din oficiu), că s-a săvîrşit o infracţiune şi cînd din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii in mişcare a acţiunii penale; pentru începerea urmăririi penale nu se cere deci cunoaşterea făptuitorului sau o altă condiţie cu privire la persoană. Din caracterul indivizibil al acţiunii penale rezultă şi alte consecinţe care produc efecte i.r. (de exemplu, în cadrul instituţiei plîngerii prealabile). În acest sens, introducerea sau retragerea plîngerii prealabile determină punerea în mişcare sau stingerea acţiunii penale faţă de toţi participanţii, chiar dacă plîngerea prealabilă sau retragerea ei s-a făcut numai cu privire la unul dintre ei.
Leave a Reply