full screen background image

Zidarii, mai căutați decât IT-știi

Zidari     După ani buni în care angajatorii au tot alergat după ingineri şi IT-işti, acum instalatorii, sudorii şi electricienii sunt tot mai greu de găsit. Două din cinci firme din România au mari probleme în a recruta oamenii potriviţi pentru posturile vacante. Motivul principal este lipsa de pregătire. Oamenii, şi-aşa puţini, nu au cunoştinţele căutate de angajator.

Deficit de forţă de muncă este peste tot în Europa, dar România are o mare problemă a lipsei de competenţe tehnice, specifice, care nu poate fi remediată prea uşor.

Reînfiinţarea şcolilor profesionale este un răspuns parţial la problemă. E nevoie de mai multă disciplină, de seriozitate la locul de muncă, de cultura lucrului bine făcut.

Meseriaşii calificaţi, ca zidarii, tâmplarii sau electricienii sunt primii în topul celor mai căutaţi angajaţi anul acesta.

Ei sunt urmaţi de ingineri şi de reprezentanţii de vânzări, potrivit datelor ManpowerGroup. Spre deosebire de anii trecuţi, în clasamentul angajaţilor greu de găsit au apărut şi managerii de proiect şi directorii IT.

Pentru mai bine de jumătate dintre firmele care vor să angajeze, marea problemă este lipsa de competenţe tehnice. Acesta este principalul motiv în recrutarea de meseriaşi. O altă problemă este şi lipsa de candidaţi sau un număr insuficient al acestora. O mare parte din muncitorii calificaţi, bine pregătiţi, au plecat în Vest, pe salarii mult mai mari.

Cei care au rămas în ţară sunt prea puţini pentru a umple golul rămas, mai ales că absolvenţii de şcoli profesionale a scăzut dramatic în ultimii ani, din cauza interesului redus al tinerilor, dar şi a deciziei din 2009 a fostului ministru Ecaterina Andronescu de a desfiinţa învăţământul profesional.

Aşa s-a ajuns că România are acum sub 20.000 de tineri care învaţă o meserie, de peste 13 ori mai puţin faţă de acum un deceniu. De anul acesta, şcolile profesionale revin, dar deficitul nu poate fi reparat foarte uşor.

Lipsa de competenţe tehnice loveşte direct în productivitatea muncii şi, în definitiv, în competitivitatea produselor româneşti la export.

Lucrătorii din România muncesc mai mult, dar nu şi mai bine, iar produsul finit românesc ajunge să fie mai scump decât cel german, care şi-a respectat întotdeauna eticheta de lucru bine făcut.

comments

comments




Leave a Reply

avatar