full screen background image

Acuzaţii şi-au recunoscut faptele în cazul furtului de tablouri

tablouri     Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au recunoscut, marţi, în faţa instanţei, toate faptele de care sunt acuzaţi în dosarul furtului de tablouri şi au cerut să fie judecaţi în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 3 i-a întrebat, la termenul de marţi, pe inculpaţii din dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşesc.

Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au spus că recunosc toate faptele pentru care au fost trimişi în judecată de procurori şi vor să fie judecaţi în baza acestora, cu aplicarea prevederilor articolului 320 indice 1 din Codul penal.

În aceste condiţii, instanţa urmează să îi audieze pe cei trei şi apoi să acorde cuvântul procurorului şi celorlalte părţi din dosar. Primul este audiat Alexandru Bitu.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată, potrivit articolului 320 indice 1.

În acest caz, inculpatul va beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Cătălin Dancu, avocatul lui Radu Dogaru, a declarat marţi că face demersuri pentru a da în judecată Muzeul Kunsthal şi Primăria Rotterdam, pe baza unui raport al poliţiei olandeze făcut imediat după furtul celor şapte tablouri, care ar dovedi lipsa de securitate şi neglijenţa autorităţilor.

Avocatul Cătălin Dancu a declarat pentru MEDIAFAX că după termenul de marţi din dosarul privind furtul tablourilor va lua legătura cu avocaţi olandezi pentru a introduce pe rolul unei instanţe o acţiune prin care să se dovedească faptul că Muzeul Kunsthal şi Primăria Rotterdam au dat dovadă de neglijenţă în ceea ce priveşte securizarea perimetrului muzeului şi mai ales a operelor de artă expuse în el.

Dancu a spus că acţiunea se va baza pe un raport al poliţiei olandeze făcut după furtul celor şapte tablouri şi care ar dovedi deficienţe în ceea ce priveşte sistemele de securitate ce trebuiau să asigure muzeul.

Avocatul a precizat că nu existau senzori în preajma operelor de artă, “nici măcar o bară sau un geam de protecţie ca să nu ajungi să pui mâna pe ele sau să ajungi să arunci cu cerneală în ele”.

Dancu a mai spus că această acţiune are rolul de a produce o circumstanţă atenuantă în cazul acuzaţiilor aduse clientului său, în dosarul de la Judecătoria Sectorului 3.

La termenul din 10 septembrie, Cătălin Dancu afirma că cinci dintre tablourile furate au fost predate de Olga Dogaru unui bărbat. Dancu preciza că tablourile ar fi ajuns, imediat după arestarea lui Radu Dogaru, la o persoană “trimisă” de acesta, care nu şi-a declinat identitatea în faţa Olgăi Dogaru.

“Aceste lucruri sunt clarificate şi sunt lămurite deja de procurori. Se ştiu în cadrul materialului de urmărire penală”, a mai spus Cătălin Dancu.

Întrebat dacă anchetatorii au aflat cine este persoana căreia Olga Dogaru i-a dat tablorile, Dancu a menţionat că nu, fiind cunoscută doar procedura în care au fost predate tablourile.

Dancu mai spunea, în legătură cu tablourile furate de la muzeul din Rotterdam, că cinci dintre acestea ar fi, în opinia lui, în Republica Moldova, iar celelalte două s-ar fi pierdut în Belgia.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Judecarea dosarului a început în 13 august, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocaţii celor acuzaţi de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile “Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, “La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, “Waterloo Bridge” şi “Charing Cross Bridge” de Claude Monet, “Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, “Autoportrait” de Meyer de Haan şi “Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, “cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Ulterior aceasta şi-a schimbat declaraţia, arătând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

comments

comments




Leave a Reply

avatar