full screen background image

Scriitorul Eugen Dimitriu sărbătorit luni la Fălticeni, la împlinirea vârstei de 90 de ani

EUGEN DIMITRIU 90     “Societatea Franceză a Prietenilor lui Ion Irimescu”, Primăria Municipiului Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Galeria oamenilor de Seamă şi Asociaţia Fălticeni Cultural vă invită luni, 30 septembrie, la evenimentul “EUGEN DIMITRIU – 90”.

În cadrul acestui eveniment, vor avea loc două manifestări dedicate vieţii şi activităţii mult iubitului scriitor sucevean Eugen Dimitriu, cu prilejul aniversării a frumoasei vârste de 90 de ani.

Evenimentul va debuta la ora 16.30, cu inaugurarea reperului “Eugen Dimitriu” la “Galeria oamenilor de Seamă” – instituţie ctitorită de însuşi protagonistul evenimentului.

Sunt aşteptate să participe numeroase personalităţi ale urbei şi nu numai, pentru a-l sărbători cum se cuvine.

Ulterior, invitaţii şi sărbătoritul se vor deplasa la Muzeul de Artă “Ion Irimescu”, unde va avea loc în jurul orelor 17.00, în sala „Pictor Aurel Băeşu”, lansarea volumelor „Corespondenţă fălticeneană” a căror autor este însuşi sărbătoritul, Eugen Dimitriu.

Aceste volume au fost tipărite cu sprijinul financiar al “Societăţii Franceze a Prietenilor lui Ion Irimescu”(SOFAII) şi sub îngrijirea doamnei dr. Camelia Botez (Franţa), în special.

EUGEN DIMITRIU – “Corespondenţă fălticeneană”

Cele două volume sunt rezultatul unei munci titanice de câteva zeci de ani şi reprezintă un dar oferit cu generozitate de către autor posterităţii.

Dintre cele 882 de scrisori, 154 sunt emise de autor, iar 728 “au fost primite în timp de la diverse personalităţi, de la familiile acestora, de la cărturari din diverse zone ale ţării sau de la prieteni interesaţi de viaţa culturală din nordul moldav şi nu numai”, după cum mărturiseşte autorul.

Corespondenţa dintre personalităţi reprezintă pe lângă jurnal, memorii şi interviuri o sursă inepuizabila de informaţii pentru generaţiile ce vor urma, dar şi o surprindere a contextului cultural, socio-politic şi istoric local.

Cunoscut în special pentru contribuţiile sale la conservarea şi difuzarea moştenirii literar-artistice a tuturor figurilor importante ale Fălticeniului, Eugen Dimitriu relevă prin cărţile sale, dovezi vii a existenţei şi perindării pe plaiurile noastre a unor oameni cu importante contribuţii în varii domenii de activitate ale lumii.

Din lectura primului volum surprindem în special munca şi efortul imens depus de acesta pentru reunirea într-o manieră cât mai completă a moştenirii culturale fălticenene lăsate pradă trecerii timpului şi pasibile a fi victime, totodată, a unei societăţi făţarnice şi indiferente la adevărata valoare.

Aceste epistole sunt rezervoare indisolubile pentru memoria noastră prezentă şi viitoare şi demostrează consecvenţa şi dorinţa vie a omului Eugen Dimitriu de a proteja ceea ce înseamnă cultura şi adevăratele valori ale neamului românesc.

Eugen Dimitriu, prin cele două volume de corespondenţă, ne face cunoscută “o lume a marilor frunţi luminate”, a unei comunităţi trecute prin perioada interbelică şi comunism şi care pare a-i purta un deosebit respect şi o reală prietenie.

Spirit viu şi iscoditor, Eugen Dimitriu a căutat mereu date noi atât de utile realizării de biografii şi monografii a unor oameni tot mai rari în zilele noastre, dar şi de îmbogăţire a fondului documentar.

Trimise unor oameni ce aparţineau unor varii arii de activitate limbajul folosit, cât şi maniera de scriere sunt foarte îngrijite, dar şi încărcate “de o uşoară notă de lirism”, după cum mărturiseşte ilustrul cărturar.

Dacă citim cu atenţie volumele, constatăm că “Sursele umane şi materiale de documentare“ au fost descoperite de autor în spaţii diferite. Este cert că deşi proveneau din cătune sau “zone pierdute de lume” sau din metropole aflate în mijlocul civilizaţiei, oamenii erau egali ca valoare intelectuală, remarcându-se fără să fie nevoie de un efort deosebit.

Fie că a fost vorba de învăţători de şcoală rurală sau academicieni, toţi au reprezentat surse de creionare şi de reliefare a realităţii unor vremuri apuse, dar nu uitate.

Aceste misive sunt dovezi vii al unui mod de gândire elevat, dar şi al unor  moduri diferite de tratare a unei realităţi comune, fapt ce demostrează ca acest “spaţiu fălticenean” ce părea de-a lungul timpului “pierdut de lume şi lipsit de activitate”, a reprezentat “un oraş al muzelor” şi un univers de creaţie pentru mulţi dintre oamenii mari ai trecutului.

Cele două volume reprezintă un omagiu adus oraşului Fălticeni, în care au locuit, şi-au trăit pasiunile, apoi au intrat în nefiinţă, mari personalităţi ale societăţii noastre artistico-culturale.

Eugen Dimitriu s-a născut la 1 octombrie 1923, în comuna Sărata,  jud. Cetatea-Albă, România.
A studiat la Liceul “Nicu Gane” Fălticeni şi a susţinut bacalaureatul în anul 1943, la Liceul internat din Iaşi. Termina Facultatea de Drept a Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, în perioada 1943-1947.
A fost traducător ştiintific, din 6 limbi străine, la Staţiunea Experimetală pomicola Fălticeni (1958-1965).
Între anii 1965-1971, este traducător ştiintific la Staţiunea Experimetală Agricolă Suceava.
Sprijină din punct de vedere documentar pe cercetătorii celor două staţiuni, îndeosebi pentru pregătirea lucrărilor de doctorat.
Este translator şi ghid la diferite obiective turistice bucovinene pentru delegaţiile străine sosite în România.
A colaborat cu Erich Beck la redactarea lucrării Enciclopedia Bucovinei (2 volume), a lui Emil Satco, Biblioteca Bucovinei IC. Sbierea, Suceava, 2004.
Este muzeograf al Complexului muzeal Fălticeni în perioada 1971-1975.
Din 16 iunie 1972, este ctitor al “Galeriei oamenilor de seamă”, în casa donată de fraţii scriitori Vasile şi Horia Lovinescu. În această perioadă are loc cercetarea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, care a fost valorificată în volumele tipărite.
A fost secretar de redacţie al revistei “Pagini bucovinene”, dar şi membru în colegiul de redacţie al revistelor sucevene: “Pagini bucovinene”, SUCEAVA-Anuarul Muzeului Judeţean, “Ţara fagilor”.
Este preocupat temeinic de genealogie, fapt remarcat în scris de acad. Constantin Ciopraga.
În perioada 1975-1978, este muzeograf  la Muzeul de Istorie Suceava şi apoi la Casa Memoriala Simion Florea Marian în intervalul 1978-1985.

Cărţi publicate

Ştiinţa în Bucovina- Ghid bibliografic, vol.II, ED.1983, Ed. Bibliotecii Judeţene,  Suceava (în colaborare).
Ştiinţa în Bucovina- Ghid bibliografic, vol.III, ED.1984, Ed. Bibliotecii Judeţene, Suceava (în colaborare).
Simion Florea Marian şi corespondentii sai, Ed. Minerva, Bucuresti, 1991(în colaborare)
Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări,  Ed. Suceava, Suceava,1997(în colaborare)
Lovineştii, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 2001.
Oraşul Muzelor-Case şi locuri memoriale la Fălticeni, Prefaţa de acad. Constantin Ciopraga, Ed. Bucovina istorică, Suceava, 2002.
Cazabanii- O  cronică de familie, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2004.
Scrisori către Leca Morariu, vol. Ed. Fundaţia Culturală “Leca Morariu” şi “Biblioteca Bucovinei”–I.G. Sbierea, Suceava, 2006(editie ingrijită).
Scrisori către Leca Morariu, vol.II, Ed. Fundaţia Culturală “Leca Morariu” şi “Biblioteca Bucovinei”–I.G. Sbierea, Suceava, 2007(editie ingrijită)
Scrisori către Leca Morariu,  VOL. III, Ed. Fundaţia Culturală <Leca Morariu> şi Biblioteca Bucovinei I.G. Sbierea, Suceava, 2007(editie ingrijita).
Sub cerul Basarabiei natale-Amintiri, “Fundaţia Culturală <Leca Morariu>, Suceava, 2007.
Cazabanii de la Fălticeni, Ed. Lidana, Suceava, 2007.
Les Cazaban-Unechronique e famille, Edition Universal Dalsi, Bucarest(în colaborare)
Bibliografia Bucovinei: Pagini Bucovinene(1982-1989),  Biblioteca Bucovinei <I.G.Sbierea>, Suceava, 2008(în colaborare).
Un album al viselor frumoase, Ed. George Tofan, Suceava, 2009.
Lumini fălticenene(Cartea 1, vol. 1 şi 2), Ed. Muşatinii, Suceava, 2010.
Lumini fălticenene (Cartea II, vol. 3 şi 4), Ed. Muşatinii, Suceava, 2010.
Lumini Bucovinene, vol.I, Ed. Muşatinii, Suceava, 2011.
Lumini Bucovinene, vol.II, Ed. Muşatinii, Suceava, 2011.
Virgil Tempeanu-Viaţa şi opera, 2 volume, (în colaborare), Casa Editorială Demiurg Plus, Iaşi, 2012.

comments

comments




Leave a Reply

avatar